Renunţând momentan, dar nu definitiv, la planurile de expansiune în Ucraina, Holzindustrie Schweighofer atacă înnoit pădurile României, în inima Covasnei. În martie anul trecut, firma austriacă anunţa extinderea exploatarii din România, cu 100.000 de metri cubi de lemn.
„Am primit autorizaţia de construcţie, noua fabrică de cherestea va fi gata şi va începe producţia la începutul lui 2015“, a declarat joi Gerald Schweighofer pentru Wirtschaftsblatt.at. Investiţia de 150 de milioane de euro la Reci ar crea şi locuri de muncă suplimentare. Organizaţia de mediu Greenpeace reclamă însă că autorităţile locale româneşti au dat acordul de mediu fără să efectueze realmente un studiu de impact asupra mediului înconjurator, stringent necesar unei exploatări de lemn de asemenea dimensiuni.
Dar austriecii nu vor să amâne construcţia. Mai mult chiar, Schweighofer se plânge de „birocraţia exagerată“ din România, argumentând că majoritatea localnicilor ar susţine exploatarea. Tot la nivel local însă, există temeri referitoare la protecţia mediului, dar şi cele ale micilor antreprenori activi în industria lemnului.
Greenpeace critică administraţia locală pentru toleranţa ei în acordarea acordului de mediu şi ameninţă cu paşi în justiţie. „Pentru o fabrică de aceste dimensiuni, studiul de impact de mediu în România şi Europa este o uzanţă comună“, a declarat Herwig Schuster, de la Greenpeace Europa de Est, pentru Wirtschaftsblatt.at. Schweighofer însă declară, citat de publicaţia austriacă: „În nici una din exploatarile noastre din România nu am avut nevoie de o evaluare a impactului asupra mediului. Aceasta este decisă de autorităţi“.
Greenpeace mai critică reticenţele firmei austriece în privinţa certificării. „Astfel, firma nu îşi asumă răspunderea asupra originii lemnului întrebuinţat”, a declarat Schuster, de la Greenpeace. Schweighofer replică însă ca la Rădăuţi lemnul exploatat ar fi deja în mare parte certificat iar în celelalte puncte de lucru din România se lucreaza la obţinerea unei astfel de certificări şi se speră în obţinerea ei, în cursul acestui an.
Legislaţia românească în materie de mediu înconjurător vorbeşte de „acord de mediu”, „aviz de mediu”, „autorizaţie de mediu” şi „autorizaţii integrate de mediu”. Patru denumiri pentru practic aceeaşi treabă. Diferenţierea o pot face doar specialiştii în mediu, sau în meandrele legii. Pentru un profan, clar e doar că acordul de mediu este necesar la demararea unui proiect iar autorizaţia de mediu, la începerea activităţii. Întrebarea este, cum ar putea fi refuzată autorizaţia de mediu, unui întreprinzător cu proiectul gata terminat şi construcţia finalizată, pentru care a obţinut deja acordul de mediu.
Iar detalii despre „obligaţiile de mediu”, din cadrul reglementărilor fixate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPN), instituţie în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, nu putem afla, căci „această secţiune este în construcţie”, după cum apărea pe ecranul PC-ului, la momentul redactării acestui articol.
În confuzia „acord” şi „autorizaţie” de mediu se scaldă atât firma investitoare, cât şi Greenpeace. Autorităţile locale româneşti o scaldă şi ele, în declaraţii. Greenpeace a cerut, în decembrie anul trecut, demisia directorului APM Covasna, Gheorghe Neagu, pentru „lipsă de profesionalism, nerespectarea atribuţiilor în serviciu şi grave contradicţii în declaraţii”.
„APM Covasna consideră că prelucrarea anuală a 1.000.000 de arbori nu are niciun fel de impact asupra mediului, astfel compania Schweighofer putând construi o fabrică de prelucrare a lemnului în comuna Reci, Covasna, fără a obţine acord de mediu”, a declarat Greenpeace România, potrivit Mediafax.
În fapt, acordul de mediu a fost obţinut de firmă iar autorizatia mai mult ca sigur că va urma. 650 de locuri de muncă directe şi 2.000 indirecte, promite Schweighofer prin extinderea exploatării de lemn în România. În total, firma austriacă are 2.750 de angajaţi, posedă 26.000 de hectare de pădure şi 5.000 de hectare teren agricol. În anul 2013, cifra de afaceri a fost de cca 780 de milioane de euro. Schweighofer are în Austria o fabrică de celuloză iar în România două exploatări de lemn, ca şi două centre de producţie de cherestea şi peleţi, la Rădăuţi, Sebeş, Siret şi Comăneşti.
Nu doar în cazul Schweighofer au luat Greenpeace şi alte ONG-uri de mediu atitudine, reclamând exploatarea nesabuită şi în parte ilegală a pădurilor din România. Oficial, ar fi vorba despre 20 de milioane de metri cubi de lemn. Greenpeace crede că e vorba de cu o treime sau chiar cu jumătate mai mult, căci braconajul pădurilor e un business înfloritor. Ca şi alte resurse naturale ale României, lemnul este în cea mai mare parte exportat brut şi fără a fi prelucrat superior în ţară, astfel încât să creasca profitul, dar şi numărul locurilor de muncă. Celuloza şi mobila scumpă o fac alţii, Romania rămâne o ţară de butuci şi cherestea.
Lasă un comentariu