DA pentru autocraţie în Turcia – rezultatele provizorii pe regiuni şi cum au contribuit turcii din Germania la scorul majoritar

Publicatia turca Sabah.com.tr a publicat in cursul zilei de lunirezultatele partiale ale votului la referendumul pentru modificarea Constitutiei, pe baza informatiilor obtinute de la Comisia Electorala din Turcia. 25.156.860 de persoane au votat EVET (DA), adica un procent de 51,41%, iar 23.777.014 persoane au votat HAYIR (NU), ceea ce reprezinta 48,59% din voturi. La rezultatul catastrofal pentru mentinerea unei reale democratii intr-un stat important la marginea Europei, au contribuit din greu si turcii rezidenti in Germania, dintre care au votat aproape 700.000. E greu de inteles, insa asa e.

O statistica a votului in marile orase ale Turciei si repartitia votului pe regiuni poate fi vizionata aici.

In ce priveste turcii din diaspora, situatia sta in felul urmator. In toata lumea, 1,32 milioane de turci din strainatate au luat parte, in tarile lor de rezidenta, la referendumul pentru schimbarea Constitutiei. Acest numar reprezinta 47% dintre cei aproape trei milioane de turci cu drept de vot.

Daca ne referim la tarile de limba germana, in Germania au votat 48,73%, adica aproape 700.000 dintre cele 1,43 milioane de turci inregistrati ca rezidenti in Germania. In Austria au votat, procentual, chiar mai multi, 50,6% dintre cei 108.561 de turci cu drept de vot mobilizandu-se la urne.In Elvetia au participat 57,11% dintre cei 95.263 turci cu drept de vot.

Turcii si germano-turcii (unii dintre ei avand dubla cetatenie) din Germania au optat majoritar pentru reforma constitutionala a lui Erdogan. Meterezele erdoganiste din Germania s-au dovedit a fi in bazinul Ruhr-ului din vestul Germaniei. Procentul de voturi DA din Germania a fost mult peste rezultatul provizoriu general (51,41%),  ridicandu-se la 63,07%. Au fost inregistrate 412.149 de voturi valide pentru DA si 241.353 voturi NU (36,93%).

Mai cu seama in landul Nordrhein-Westfalen, suporterii lui Erdogan au fost net in avantaj. „La consulatul din Essen, trei dintre patru alegatori (aproape 76%) au votat cu DA”, remarca publicatia Die Welt. La Düsseldorf au fost 70%, la Köln si Münster 64%. Altfel a stat situatia la Berlin, unde scorul a fost cam la egalitate. Iata rezultatele pe orase:

DA  %          NU %
Berlin             50,13            49,87
Nürnberg      55,44            44,56
Hamburg       57,02            42,98
Frankfurt       57,79            42,21
Hanovra        58,56            41,44
Karlsruhe       61,60            38,40
München       62,69            37,31
Münster         64,01            35,99
Köln              64,07            35,93
Mainz            64,53            35,47
Stuttgart       66,26             33,74
Düsseldorf     69,58            30,42
Essen            75,89             24,11

In total, 2,9 milioane de turci din strainatate au avut drept de vot, si l-a exprimat, dupa cum precizam mai sus, aproape jumatate dintre ei. Turcii din Germania au votat in proportie de 63,1% DA, peste media de 59,09%, care a inregistrat aceasta optiune in diaspora turca de pe mapamond. Procentele au fost si mai uriase pentru DA in Belgia (75%), Austria (73,2%), Olanda (71%) si Franta (64,85%).

NU preponderent la votul de la referendum s-a inregistrat inCehia (87,5 %), Emiratele Arabe Unite (86,7%), Bahrain (86,4%), SUA (83,8%), Marea Britanie (79,8%), Bulgaria (71,35%), Azerbaidjan (61,7%), Australia (58,2%), Romania (55,4%).

Din pacate, numarul rezidentilor turci din aceste tari este net inferior celui din Germania, unde valul de muncitori-oaspeti din Turcia, necesar acum cinci decenii pentru reconstructia Germaniei a tot crescut, familiile s-au reintregit, iar acum vorbim de a treia, poate a patra generatie pe pamant german.

Faptul ca multi tineri au votat pentru reforma, mai bine zis anti-reforma democratica a lui Erdogan, arata ca integrarea lor intru valorile vestice ale democratiei „a esuat”. Multi dintre acestia se  considera straini in tara lor de adoptie, unde poate ca s-au chiar nascut, insa nu se simt „acasa” si au senzatia ca sunt marginalizati.

La aceasta stare de fapt a contribuit, cu siguranta, propaganda electorala venita de la Istanbul pe toate caile posibile, ca si „demonizarea” unor guverne europene, mai ales a celui german, pe care presedintele turc si aparatul sau de stat au facut-o in mod repetat.

Articolul a apărut şi în HotNews.ro