După căpşunari, IT-işti şi medici, Germania recrutează şi educatoare din România

În Germania, educatoarele din grădiniţe sunt la mare cautare. Deoarece necesarul de personal nu poate fi nicicum acoperit din resurse autohtone, oraşul Stuttgart caută şi în alte ţări. Douăzeci de posturi de educatori şi educatoare care vorbesc germana au fost puse la bătaie, unele contracte de munca sunt deja semnate. Româncele provin din Sighişoara, Sibiu sau Timişoara, zone unde tradiţia învăţării limbii germane e încă vie.

Din păcate, ca şi exodul personalului medical, cel al personalului din învăţământ loveşte în sistemul fragil şi deteriorat din România al grijii pentru om, pentru sănătatea şi educatia lui. Iar fără aceste două componente, statul e din ce în ce mai bolnav.

Cine învaţă de mic germana are pe viitor şanse mai bune de studiu şi carieră, căci „engleză şi franceză ştie oricine”. Aşa cred părinţii multor copii din România. Unii dintre aceştia şi-au dat copiii la grădiniţa germana Kinderwelt, de la Timişoara. E o grădiniţă serioasă, cu renume, care fiinţeaza de cincisprezece ani. Şi totuşi, trei dintre cele optsprezece educatoare de acolo vor lua drumul Germaniei.

„E vorba de experienţă şi de bani”, îşi motiveaza pasul Martina, o tânără educatoare de la Kinderwelt. Colega ei Alina a semnat deja contractul şi începe lucrul în luna septembrie, la o grădiniţă, Kita cum îi spun nemţii, din Stuttgart. „Pentru mine este o ocazie să-mi îmbunătăţesc cunoştintele de limba germană, să învăţ procesele pedagogice. Sunt curioasă ce e acolo”, spune ea într-un interviu recent, acordat radioului german Deutschlandfunk.

Şefa de la Kinderwelt, Geraldine Zipple, deşi regretă personalul calificat care-i pleacă, înţelege motivaţia tinerelor: „Desigur că salariile pe care le oferim educatorilor noştri nu sunt aşa atractive. Asta trebuie să recunoaştem“. În România, acest salariu este între 300-400 de euro. La Stuttgart, educatoarele încep cu un salariu brut de la 1.400 de euro în sus.

Diferenţa la bani este probabil cel mai puternic motiv al exodului forţei de muncă din România. Iar o sincronizare salarială la nivel european e încă departe. Însă şi şansa de a învăţa metode pedagogice diferite, de a cunoaşte locuri şi oameni noi, le animă pe candidatele la posturi în învăţământ peste hotare.

La Stuttgart au mai fost angajate anul trecut opt românce, în grădiniţe. Nu în toate cazurile echivalarea diplomelor a mers ca pe roate. Însă pentru absolventele de liceu german şi cu diplomă de educatoare, completarea pregătirii a fost relativ simplă, prin 25 de zile de şcolarizare la Oficiul de Tineret.

Una dintre educatoarele angajate în septembrie 2013, pentru şase luni de probă la grădiniţa „Beim Fasenengarten”, de lângă Stuttgart, explică cu ce a avut noroc. Ruxandra-Maria Teoc Bontea a învăţat germana la şcoala generală şi liceul din Sighişoara iar criteriul de cunoaştere a limbii germane a fost decisiv în selecţionarea ei pentru postul vizat.

Acest lucru e confirmat şi de Heinrich Korn, adjunctul şefului de la Oficiul de Tineret din Stuttgart. „E foarte greu să lucrezi cu forţă de muncă străină care vorbeşte germana cu dificultate. De aceea, pe moment ne concentrăm asupra angajarii de străini care vorbesc foarte bine germana sau pentru care limba germană nu constituie un impediment. Iar aici avem câteva ţări în vedere: una dintre ele e România, apoi Italia, zona Tirolului de Sud, ca şi Franţa regiunea Alsacia. Cu România, în special, vom continua ce am început“.

Articolul a apărut şi în HotNews
Foto: Arhiva