În trecut, era o emisiune la postul public de televiziune intitulată „Ne vedem la TVR”. Nu ştiu dacă mai rulează această emisiune, dar postul TVR are din ce în ce mai puţine lucruri care să mă atragă. Dimpotrivă, sunt chestiuni pe care nu le înţeleg, cum ar fi transmiterea unor evenimente de interes naţional, cu predilecţie referindu-mă la cele sportive. Este frustrant să nu pot vedea naţionala de handbal a României cum se bate la titlul mondial (chiar dacă a luat „doar” bronzul), este frustrant cum nu pot să văd naţionala României de fotbal la un turneu final la care se califică după opt ani, este frustrant să n-o văd pe una dintre cele mai bune tenismane (corect ar fi teniswoman) a României jucând la marile turnee. Este frustrant pentru că postul TVR este public, este al României, iar foarte mulţi politicieni (şi nu numai) ne spun că sportul este cel mai bun ambasador al României. sperăm măcar la a vedea Olimpiada, dacă până atunci nu intră TVR într-un colaps total.
La ora actuală, TVR se află într-o situaţie financiară critică: 700 de milioane de lei, 2000 salariați care au câștigat procese în instanță și urmează executări silite care se ridică la 15 milioane euro care vor bloca total activitatea TVR, iar salariile celor 2500 salariați și plata utilităților e posibil să fie sistate din aprilie! Cam asta este imaginea sumbră a Televiziunii Române! Cum s-a ajuns aici?
TVR primeşte bani din trei părţi: de la Bugetul de Stat, de la celebra taxă pe care cred c-o plătesc şi şcolile de nevăzători, respectiv din publicitate, ca orice altă televiziune comercială. Normal, statul român (adică noi, toţi românii, că doar din banii noştri) e dator să sprijine financiar televiziunea publică. Dar şi Televiziunea Publică, respectiv cei care o conduc, e datoare să ofere finanţatorilor (tot noi, românii, cu riscul de a mă repeta) ceva de calitate. Nu contest emisiunile de cultură care apar, mă bucură că Teleenciclopedia încă este difuzată, deşi are concurenţă serioasă cu History, Animal Planet, Nathional Geography etc., plus cele de la posturile româneşti de gen, dar e prea puţin. Mai ales la sumele astea. Unde sunt banii? Probabil în administrarea defectuoasă a acestora, ca să fiu elegant în exprimare. Nu ştiu, dar dacă se declară falimentul TVR, atunci România ar fi singura țară din UE care nu ar mai avea un serviciu public de televiziune. Şi asta în 2016, când TVR împlineşte 60 de ani. Vorba colegului meu, Românie, cum te hului!!!
P.S. Să lăsăm prostiile cu televiziunile comerciale. E treaba lor ce fac, e o afacere. Dar TVR este treaba noastră!!!
Lasă un comentariu