Merkel în vizită la Putin – trandafiri albi, însă cu spini

Merkel în vizită la Putin – trandafiri albi, însă cu spini

Cancelarul german Angela Merkel a fost vineri, 18 mai, într-o vizită de lucru la Soci. Președintele rus Vladimir Putin a întâmpinat-o cu trandafiri albi, la sosirea în reședința sa de la Marea Neagră. A fost o simbolistică oarecum grăitoare pentru atmosfera în care s-au desfășurat discuțiile pe teme grele ale politicii internaționale, în actuala conjunctură tensionată. Dacă economic și energetic Germania și Rusia cooperează pe o traiectorie ascendentă, în problema libertății presei din Rusia – care luna viitoare va găzdui și Campionatul Mondial de Fotbal 2018 -, au existat fricțiuni. Și nu doar acolo.

Anterioara vizită a lui Merkel în Rusia a avut loc acum un an, prin urmare au fost multe de discutat: escaladarea conflictului în Orientul Apropiat, acordul nuclear cu Iranul, Siria, conflictul din Ucraina, proiectul gazoductului din Marea Baltică Nord Stream 2, precum și alte câteva aspecte sensibile ale relației germano-ruse.

Atât Putin, cât și Merkel, au considerat de maximă importantă menținerea unui dialog intensiv între cele două țări. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a accentuat faptul că „e vorba de o vizită foarte importantă“ și o bună ocazie de a se pune de acord în privința unor chestiuni de ordin internațional.

După întrevederea „între patru ochi“ cu președintele rus, cancelarul Germaniei a spus că, în ciuda tuturor diferențelor de abordare, există și „teme asupra cărora suntem de aceeași părere“. Iar „Germania are un interes strategic să întrețină relații bune cu Rusia“, a subliniat ea.

  • Tangoul economic germano-rus

Unul dintre aceste interese se află, incontestabil, în zona economică și energetică, unde Germania e un partener-cheie pentru ruși. În conferința de presă comună a celor doi puternici oameni de stat, Putin a spus că „Germania este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei. Ea se află pe locul al doilea, după Republica Populară Chineză”.

Au fost menționate și câteva cifre elocvente în acest sens: comerțul bilateral a crescut în 2017 cu 23%, iar în primele două luni ale anului în curs s-au mai adugat creșteri de 13%. Investițiile rusești în economia germană se ridică la 8 miliarde USD, iar capitalul german din Rusia atinge 18 miliarde de dolari, adică aproape 5% din investițiile străine directe în economia rusă.

În Rusia sunt active cca 5.000 de companii germane, cu o cifra de afaceri de peste 50 miliarde de dolari și în jur de 270.000 de angajați. În Germania activează 1.500 de firme cu capital rusesc. Pentru viitor, ideea este de dezvoltare în continuare a cooperării tehnologice și a comerțului între cele două țări. Iar aici se profilează, în mod deosebit, proiectele de infrastructură.

  • Gâlceava pe gazoduct

Un astfel de proiect este Nord Stream 2, pe care Putin l-a numit „un proiect strict economic“, insistând asupra faptului că acesta a fost, în mod constant, tratat „în afara oricăror interese politice“.

„După punerea în funcțiune a Nord Stream 2, nu vrem să oprim tranzitul gazului rusesc prin Ucraina. Despre acest lucru am vorbit astăzi și cu doamna cancelar federal. Ea a fost cea care a ridicat problema”, a spus Putin în conferința de presă comună de la Soci. „Vreau să fie clar: livrările vor continua, dacă se vor dovedi economic rezonabile și profitabile pentru actorii economici”, a subliniat acesta.

Precizările vin în contextul în care SUA și unele țări europene au criticat faptul că, prin intermediul Nord Stream 2, Rusia își va putea trimite gazul metan prin Marea Baltică, direct înspre Europa Centrală și de Vest. Într-o astfel de formulă, tranzitul prin gazoductele ucrainene ar fi eliminat, iar economia Ucrainei ar avea, incontestabil, de suferit, lipsită fiind de încasările din taxa de tranzit.

Merkel a insistat asupra unor garanții pe care trebuie să le primească Ucraina, că acest tranzit și taxele aferente nu vor dispărea. Marțea trecută a început construcția gazoductului, iar Kievul s-a arătat, în consecință, extrem de îngrijorat. În luna februarie a acestui an mă refeream mai pe larg la progresul făcut pe linie de autorizare a proiectului energetic Nord Stream 2, care mai înaintase „încă 55 km spre vest“.

  • Cvartetul Normandia și replica la sancțiunile SUA

În problema Ucrainei, Merkel și Putin și-au reconfirmat poziția în favoarea Acordului de pace de la Minsk. Din păcate, chiar în noaptea anterioară vizitei, avuseseră loc încălcări ale armistițiului, ceea ce ar impune continuarea inițiativei de a se crea o misiune de pace a ONU, lucru asupra căruia ambii au căzut de acord. „Acesta ar fi un succes în stabilizarea situației, pentru ca apoi să fie implementate și măsurile politice agreate la Minsk“, a spus Angela Merkel.

Cancelarul german și președintele rus s-au arătat de acord ca Rusia, Germania, Franța și Ucraina să colaboreze în continuare în așa-numitul Format Normandia. Acest format, sau Cvartet Normandia, desemnează un grup de contact cvadrilateral – la nivel de guverne și ministere de externe ale Rusiei, Germaniei, Franței și Ucrainei -, constituit în iunie 2014, pentru a soluționa anumite probleme în conflictul ucraineano-rus.

În problema acordului nuclear cu Iranul, atât Merkel cât și Putin vor menținerea acestuia, chiar dacă SUA s-au retras, unilateral. Tot împreună, Germania și Rusia vor să se apere împotriva sancțiunilor cu care amenință președintele american Donald Trump. Și nu doar ele. Țările Europei și-au reactivat mecanismul de apărare, menit să le protejeze companiile, amenințate cu penalizări de SUA, în cazul în care vor încalca sancțiunile contra Iranului și Rusiei.

Și la Moscova se pregătesc represalii, sub forma unei legi care incriminează punerea în aplicare a sancțiunilor americane și amenzi pentru firmele active în Rusia care cedează acestor sancțiuni. Putin a precizat însă că legea în pregătire „trebuie să fie atât de echilibrată, încât să nu dăuneze nici economiei noastre și nici partenerilor noștri care sunt, cu bună credință, activi în Rusia”.

  • NU – desproprietăririi refugiaților sirieni și cenzurii asupra presei de investigație

Diferențe de opinie la Soci au fost însă pe mai multe teme. Una dintre ele este războiul din Siria. Putin a cerut ca ajutorul umanitar european să nu mai fie însoțit de condiționări politice, lucru cu care Angela Merkel nu a fost de acord. Desigur, este vorba de schimbarea regimului lui Bashar al-Assad. Acesta îl vizitase pe Putin joi la Soci, cu o zi înaintea vizitei cancelarului german.

Însă dincolo de problema de fond, Merkel mai avea „un of”: începerea în Siria a unui demers politic care să înlesnească revenirea în patrie a milioanelor de refugiați. În acest context, ea a solicitat ca Rusia să își folosească influența pentru a împiedica desproprietărirea refugiaților sirieni.

Este vorba de așa-numitul Decret nr. 10, care prevede că sirienii care nu se anunță în termen de câteva săptămâni la locul de domiciliu își pierd proprietățile imobiliare. „Aceasta ar fi o mare barieră în calea reîntoarcerii”, a spus cancelarul german. Pe Merkel, problema refugiaților din Germania – cărora ea le-a întins o mână de ajutor – a costat-o electoral, chiar dacă și numai prin intrarea naționalistilor de la AfD în Bundestag.

Angela Merkel a mai abordat, critic, și problema libertății presei în Rusia, mai ales în contextul în care această țară va fi gazda, în luna iunie, a CM de fotbal 2018. Ea a spus că e „extrem de neliniștită” cu privire la blocarea activității unor jurnaliști, mai ales a celor de investigație.

Concret și de curând, acreditarea de presă a reporterului de sport al televiziunii de stat ARD, Hajo Seppelt, fusese reziliată. Doar la intervenția guvernului german, interdicția de călătorie în Rusia, a jurnalistului, a fost ridicată.

Articolul a apărut şi în HotNews.
Foto: Agerpres/EPA

Loading...

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.