Parlamentarii UE şi milionul de euro pe mandat

Parlamentarii UE câştigă gras şi aceasta e o miză reală a tuturor candidaţilor la alegerile europarlamentare din 25 mai, dincolo de promisiuni, intenţii şi alte abstracţii cu care e chemat alegătorul la urne. Parlamentarii UE sunt plătiţi din bani publici, venitul lor reprezintand 878% faţă de cât câştigă unui cetăţean european obişnuit, conform unui studiu efectuat de portalul german Preisvergleich.de. La sfârşitul unui mandat, fiecare dintre cei 766 de alesi în PE ar fi încasat pe cont peste un milion de euro, mai mult decât aleşii parlamentelor naţionale din ţările Europei, sau chiar dublu faţă de congressmenii americani.

Politicienii de la Washington câştiga anual 133.221 de euro. „Cu salarii anuale, inclusiv adaosuri, de 213.924 euro, parlamentarii UE sunt dintre cei mai bine plătiţi politicieni din lume, depăşindu-i chiar şi pe colegii lor, senatorii din Congresul american”, considera publicaţia germană Netztrends.de, pe baza datelor rezultate din studiu.

Studiul menţionat mai aduce în discuţie nişte cifre, prin care se relevă anumite disproporţionalităţi: de exemplu, Germania contribuie cu 20% la bugetul UE, populaţia sa reprezintă 16,4% din cea a Uniunii, însă are doar 13% din voturile în Parlamentul UE. Nici contribuţia pe cap de locuitor al Uniunii nu e egală: campioni la plăţi ar fi Luxemburgul cu 499 euro/locuitor, urmaţi de Danemarca ((375 euro), Belgia (305 euro), Suedia(302 euro), Franţa (290 euro) şi Germania (253 euro).

Contribuţia medie anuală a unui cetăţean UE la bugetul Uniunii Europene ar fi de 195 de euro, la o populaţie de 498 de milioane de cetăţeni, estimeaza Preisvergleich.de. Suma rezultată e considerabilă, se ridică la 96.525.000.000, adică aproape 100 de miliarde de euro anual.

În studiu se mai remarcă faptul că, între veniturile aleşilor şi cele ale simplilor cetăţeni ai UE diferenţele sunt „drastice” şi că, din anul 2009, „parlamentarii europeni şi-au uniformizat retribuţiile, indiferent de potenţialul economic şi nivelul mediu salarial în ţara de provenienţă”. Creşterea retribuţiilor parlamentarilor din 2009 s-ar fi raportat la nivelul celor mai bine plătiţi parlamentari UE, şi anume cei din Germania şi Italia.

„Egalizarea câştigurilor politicienilor din UE, indiferent de ţara de provenienţă a acestor politicieni, a dus la situatia grotescă în care, între timp, salariile parlamentarilor europeni reprezintă 2.051% faţă de nivelul salariului brut mediu al populaţiei bulgare (9.948 de euro). La fel şi în România: un parlamentar ales duminică va primi o retribuţie de 1.861 de ori mai mare decât cea medie, a concetăţenilor săi (10.908 euro/an)”, scrie publicaţia germană Netzwelt.de, pe baza datelor din studiu.

Alte comparaţii între câştigul mediu anual al parlamentarilor şi cel al cetăţenilor obişnuiti ai UE se referă la Letonia (1.519% – 12.896 euro/an), Polonia (1.459% -13.721 euro/an) sau Grecia (890% – 21.606 euro/an). În Portugalia ar exista un procent de 1.084%, în Spania de 806%, iar în Italia de 975%. Chiar şi în ţările bogate ale Uniunii, diferenţele sunt considerabile: Marea Britanie – 695% şi Germania – 674%.

Preisvergleich.de face analize şi comparatii de preţuri şi costuri pentru a transparentiza informaţia care ajunge la consumator, respectiv contribuabil. O estimare rezultată din studiul specialiştilor făcut public săptămâna trecută indica faptul că „un cetăţean obişnuit al UE trebuie să lucreze 55 de ani, un bulgar chiar 108 ani, pentru a ajunge la câştigul unui reprezentant al poporului odată ales în Parlamentul European, pentru o perioada legislativă de cinci ani.” În spiritul acestor calcule, deducem că un român de rând are un secol de muncă în faţă, pentru a plăti cincinalul la Strasbourg al unui europarlamentar al său.

O altă publicaţie germană, Focus.de, merge cu analiza şi mai departe, punând în discuţie uriaşul salariu al preşedintelui PE, Martin Schulz. În articolul de miercuri „Aşa adună Martin Schulz plusuri pentru salariul său monstru”, este luat sub lupă modul în care acesta ar mai aduna în fiecare lună, pe lângă „salariul de bază”, cca 18.000 de euro sporuri neimpozabile.

În anul 2009, Martin Schulz (58 de ani) preşedinte PE şi actual candidat de vârf al social-democraţilor europeni la preşedintia Comisiei europene, a putut opta pentru „salariul de bază” standard UE (8.021 euro), sau cel în vigoare conform legislaţiei germane referitoare la „dietele”, cum numesc germanii salariile parlamentare. În această situaţie au mai fost şi alţi europarlamentari germani. „Schulz a optat pentru varianta din urmă, de aceea primeste 8.252 euro pe lună”, explică expertul în administraţie Hans Herbert von Arnim, care a pus cap la cap toate veniturile lui Schulz.

Acestui venit de bază i se adaugă, dupa dreptul european, câteva pauşale (sporuri fixe). E vorba de un „spor de costuri” lunar, în valoare de 4.299 de euro, prin care, de exemplu, „îşi poate plăti costurile de birou sau de deplasare cu maşina, în Germania”, precizeaza von Arnim. E greu de evaluat cât din această pauşală este folosită de parlamentarii UE în realitate, căci o serie de costurile de deplasare sunt plătite „din alte surse de la bugetul european”. În plus, ca preşedinte al PE, Schulz are la dispoziţie două maşini de serviciu, cu doi şoferi.

Focus mai explică şi la ce se referă cea de a doua pauşală, de 304 euro, pe care fiecare europarlamentar o primeşte pentru participarea la plenul de la Strasbourg. „Ca preşedinte al Parlamentului, Schulz primeşte aceşti bani nu doar în zilele de şedinţă, ci 365 de zile pe an”.

În plus, pentru a-şi plăti „angajaţii”, staff-ul administrativ, preşedintele PE – ca şi fiecare europarlamentar – dispune de un buget separat. Profesorul von Arnim este de părere că o parte din pauşală, din suma fixă lunară care nu e folosită strict pentru costuri legate de activitatea parlamentară, ar putea constitui „un venit suplimentar mascat, şi încă neimpozabil”.

Articolul a apărut şi în HotNews