Mai multe articole din rubrica "" ↑

Poliţista şi Mica Sirie. O inimă pentru refugiaţi, de la Munchen

Aceasta fotografie spune mai mult ca o mie de cuvinte, cum se zice in presa: o tanara politista germana tine de mana o fetita refugiata, in hanorac verde. Amandoua zambesc bucuroase. In spatele lor, merge mama cu batic si inca un copil, in bratele ei. Pe margine, in gara din München, doi pensionari cu par alb isi asteapta trenul. Ea arata ca Germania nu se sperie de valul de refugiati, autoritatile au problema sub control. Cu o populatie imbatranita si cu natalitate in scadere, tara chiar are nevoie de oameni noi, de copii si forta de munca, asa ca se gandeste la viitor. Alte tari din UE agita spiritele si isi fac coada colac. De frica de teroristi, de islamizare… de tot felul de temeri, cum mai deunazi auzeam de la fostul presedinte de stat roman.

Fotografia facuta de Deutsche Presse Agentur si difuzata de Die Welt, poate fi accesata aici

Daca ar mai fi fost in functie, Basescu probabil ca l-ar fi intrecut pe Viktor Orban, la inaltarea de ziduri si garduri de sarma ghimpata, contra valului de refugiati de razboi. Un fost presedinte al unui stat care are peste hotare circa trei milioane de refugiati politici si de mizerie, de refugiati economici – mai vechi, dar si mai noi, din timpurile pe cand se afla el la putere-, face afirmatii care ne-ar face iremediabil de ras, daca ar mai fi in functie.

Poate ca „uneori trebuie sa ai o piatra in loc de inima“, cum declara el mai deunazi, insa daca asa e cel mai bine servit „interesul national“, vorba altui de frunte politician, inseamna ca sansa unei gandiri noi, moderne si mai pragmatice in Romania s-a ratat.

Afirmatiile anti-refugiati – refugiati luati in bloc, fara niciun discernamant-, arata ca mentalul unora, politicieni de varf care se crispeaza la cea mai mica provocare de a-si sari peste umbra, este inca departe de a fi european, sau macar modern.

Umanitate si stat de drept
Apropo: Reem, fata de 14 ani care a izbucnit in lacrimi cand Angela Merkel i-a cam taiat sperantele de ramanere in Germania intr-o emisiune la TV, se poate considera fericita. Palestinianca ce vorbeste aproape fara cusur germana „este ingaduita” in Germania. Ea, impreuna cu tatal ei, au primit dreptul de sedere pe termen limitat pana in martie 2016, pe motive umanitare. Si alti membri ai familiei sunt momentan in afara pericolului de a fi expulzati, dupa cum au relatat vineri oficialii din Rostock, unde locuieste familia, pentru Spiegel.de.

Aceasta arata ca, daca in dreptul german si cel european nu se produce nicio schimbare in ce priveste azilul sau refugiatii de razboi din tari terte, non-UE, legea germana va fi aplicata consecvent si transant, dupa cum o cere statul german de drept. Este adevarat insa ca o vreme, poate si cativa ani de zile daca situatia din tarile de origine o cere, refugiatii si azilantii din Germania sunt oarecum protejati. Protejati de razboi, insa nu si de relativa saracie, caci celor lipsiti de mijloace de subzistenta proprii (cum sunt cei mai multi), statul german nu le ofera decat minimul pentru subzistenta si nici macar dreptul de munca, cel putin la inceput.

Sa vedem despre ce drepturi e vorba: refugiatii de razboi si solicitantii de azil din tari terte, non-UE, nu pot participa la cursuri de pregatire profesionala si nu au voie sa lucreze deloc in Germania, in primele trei luni. Ulterior, pana la 15 luni de sedere, ei se pot angaja, insa cu restrictii: este vorba de asa numita „verificare de prioritati”, in care pe un post solicitat, au prioritate cetatenii germani, apoi europeni, si chiar refugiatii recunoscuti ca atare, din tarile UE. Dupa 15 luni, refugiatii „ingaduiti” si solicitantii de azil pot lucra in Gernmania fara a mai avea restrictii. Am spune, cu conditia sa mai fie in Germania, sa nu fi fost expulzati intre timp.

Nevoia de brate si minti
Istoria ne arata ca lucrurile „se aranjeaza” intr-un fel sau altul pentru unii, iar pentru altii nu. Mai cu seama in domeniile tehnice si de ingrijire (bolnavi, copii, batrani), Germania este deficitara la capitolul forta de munca. Peste o treime din firmele germane se tem de pierderi ale profitului, prin lipsa de personal adecvat. Prin urmare, forta de munca straina este necesara. O spun si institutele de prognoza, care prevad aproape o injumatatire a fortei de munca din Germania (in prezent 45 milioane de oameni), in absenta imigrantilor care sa-i ia locul.

Daca am fi cinici, am spune „ce noroc“ ca Romania nu se confrunta cu astfel de probleme, avand forta de munca berechet, tanara, proaspata, calificata si de neurnit peste granite. Este adevarat ca strainii intampina mai ales la inceput probleme legate de cunoasterea limbii germane, ca si de recunoasterea studiilor si pregatirii profesionale facute altundeva. Insa in Germania, ca lucru verificat si stiut, apetenta de diplome nu e asa de mare (precum in Romania, de exemplu), pentru un post bine platit fiind uneori suficienta germana, experienta profesionala si referinte bune.

Studiile de profil arata ca, per total, strainii nu raman datori statului german, platind anual, pentru impozite si asigurari sociale, mai mult decat incaseaza ca ajutor social. Solicitantii de azil primesc mai putin bani decat asistatii sociali, asa numitii beneficiari de „Hartz IV”, desi Curtea Constitutionala a Germaniei a decis, in 2012, ca nu este permis ca sa fie lezat „dreptul fundamental la un minimum de existenta omenesc”.

In prezent, in primele 15 luni de sedere, solicitantii de azil primesc contributii in natura (locuinta, hrana, etc.) si ceva bani. O persoana singura primeste 143 de euro pe luna, iar un cuplu beneficiaza de 258 euro. Ceilalti membri adulti ai familiei, care locuiesc impreuna primesc 113 euro, iar copiii intre 85 si 92 de euro, in functie de varsta. Conform calculului unir institutii caritative, azilantii primesc cu cca 10% mai putin ca asistatii social. Dupa 15 luni, daca nu au de lucru, primesc si ei ajutorul social (392 euro/persoana singura) plus cheltuieli modice legate de chirie si intretinere (cca 330 euro/pers. singura).

Mica Sirie din Germania
Anul acesta, in Germania sunt asteptati 800.000 de refugiati. Majoritarea refugiatilor din Siria (dar nu numai) vor in „locomotiva Europei”. 44.000 de sirieni au depus cerere de azil in Germania, in ultimele sapte luni. Altii dintre cele patru milioane de sirieni pusi pe fuga de razboi in tarile invecinate, mai ales in Turcia si in Liban, sunt potentiali doritori de a ajunge in tarile UE. Datorita masivelor solicitari din Orientul Apropiat, solicitantii de azil si refugiatii din Balcani vor avea sanse aproape nule de a ramane in Germania, tarile lor fiind considerate „sigure”.

In 2012, peste un milion de persoane a imigrat in Germania, in 2013 au fost peste 1,2 milioane, iar in 2014 peste 1,4 milioane. „La adevar”, adica scazandu-se numarul de emigranti (care au plecat) din cel al imigrantilor (care au venit) ramane un castig net de 500.000 de persoane. Astfel, Germania pare a fi fost anul trecut printre cele mai ravnite tari de imigratie, poate chiar a doua in lume, dupa SUA.

Iar criminalitatea in randul imigrantilor nu este mai mare decat la autohtoni. „Nu exista cifre care sa confirme aceasta prejudecata”, a confirmat vicepresedintele sindicatului politistilor germani, Jörg Radek. El a explicat insa ca modul de viata al refugiatilor si azilantilor, impus prin interdictia de munca si plictiseala aferenta acestei situatii pot favoriza criminalitatea. Aceasta ar fi insa valabil si pentru germanii neangrenati social. Si un lucru de tinut minte: chiar si intrarea ilegala pe teritoriul Germaniei (fara viza, a cetatenilor extracomunitari) este considerata contraventie si teoretic nu face bine la dosarul de refugiat.

In situatia extraordinara in care s-a ajuns insa la acest sfarsit de saptamana, se pare ca acest lucru a contat mai putin. Cateva mii de persoane au ajuns sambata in Gara Centrala din München. In cursul diminetii de duminica, trei trenuri de la Salzburg au adus inca 1.200 de refugiati. Sase sute dintre refugiatii ajunsi in zori au fost deja dusi cu trenul mai departe, la Dortmund. 13 autocare fusesera aduse de dimineata, pentru a-i transporta pe refugiati si in alte landuri ale Germaniei.

„Acesta trebuie sa fie unul dintre scopurile principale“, a spus o purtatoare de cuvant a cailor ferate, precizand ca München-ul se afla in dialog strans cu alte orase din alte landuri germane, pentru ca oamenii sa fie redistribuiti direct din gara, catre alte directii. Coordonarea o face guvernul bavarez, impreuna cu politia din Bavaria. Sprijin a venit insa si de la o serie de voluntari, cetateni dornici sa ajute si care i-au intampinat pe refugiati cu aplauze spontane, provizii si jucarii pentru copii. Pentru copii cum e fetita refugiata din poza cu tanara politista germana, care merg zambitoare si mana in mana, catre un viitor incert.

Articolul a apărut şi în HotNews

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.