Fronda şi timpul ei

N-aş vrea să-mi jignesc cititorii, dar trebuie să explic faptul că Fronda a fost un curent împotriva lui Ludovic al… dracu’ mai ştie al câtelea. Dar nu împotriva regalităţii. Undeva în Franţa. Refuz să mă documentez – chiar dacă domnul Google e alături – aşa că vă spun că ştiu asta din Dumas. În fine, e vorba de principiu.

O asemenea frondă s-a pornit şi în interiorul PNL. Criza – criogenată fie de interese comune, fie de disciplina de partid – a zăcut până la gongul final, adică parlamentarele, iar acum a izbucnit. Mai întâi a răbufnit Abrudan, primarele de Ineu, inclusiv ca portavoce a mai multor aleşi locali. Apoi, şi-a dres glasul şi Igaş, fost senator, Costel pentru preieteni, Traian pentru autorităţi. Ţinta răbufnirilor a fost Falcă,  acest Mao Tze Dun modern, cel puţin în conceptul protestatarilor.

Sigur, argumente există, şi precampanie, şi post campanie. E firesc ca în urma acestor alegeri, mai ales a acestor rezultate, suprapuse pe modul de a conduce al domnului Gheorghe Falcă, să apară nu doar nemulţumiri, ci adevărate revolte, fronde… cum am spus. E firesc, până într-un punct…

Nu mi se pare normal ca acum să venim şi să omorâm tot. NU, după ce am tăcut atâta timp, în numele disciplinei de partid. Cu tot dragul, dar Costele, dar Căline, ştiam toţi de aceste probleme. Dacă aţi vrut binele partidului, trebuia să reacţionaţi înainte de aceşti „muci în fasole” – iertaţi-mi expresiea, dar sunt mai sincer decât voi. Ştiu, vă temeaţi că vă termină Falcă, ca pe Seculici sau Ioţcu. Aveaţi nevoie de o confirmare electorală ca să puteţi contraargumenta. Aveţi dreptate, în fond eu sunt doar un slujbaş la curtea „regelui stilou”, dar aşteptam o reacţie mai reactivă.

Personal, mă număr printre susţinătorii lui Falcă. Aşa cum am fost susţinătorul lui Băsescu, aşa cum am fost susţinătorul lui Constantinescu. Fiecare la vremea lui. Dar al acelui Gheorghe Falcă de acum câţiva ani, care mai ştia să salute, nu doar să dea din cap, să fie contrazis, să contrazică politicos, să… Acel Ghiţă, iar cei care ştiu înţeleg ce vreau să spun.

Acum, continui să îl susţin pe Gheorghe Falcă. Poate altfel. Poate din punct de vedere… medical. Ghiţă, fii tare, să trecem împreună peste asta. Dar tot împreună trebuie să vedem peste umăr.

Costele, Căline, trebuie să înţelegeţi că dacă vreţi să găsiţi un vinovat, poate Falcă e acesta. Am cam rezumat de ce. Dar și voi sunteți vinovați pentru că ați asistat, tacit, la creșterea lui. Demersul vostru e generos, dar oarecum tardiv. Ați întreținut tocmai ceea ce blamați acum…