Tradiții bisericești și populare de BOBOTEAZĂ

Tradiții bisericești și populare de BOBOTEAZĂ

Momentul botezului Mântuitorului este momentul în care acesta a început să propovăduiască. Vârsta la care Iisus Hristos a fost botezat nu este întâmplătoare, vârsta de 30 de ani fiind considerată vârsta maturității la evrei.

Tradiţia creştină dictează că în ajunul şi în ziua de Boboteaza să se sfinţească Agheasma Mare pe care creştinii ortodocşi o pot lua înainte de masă în perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie. Cu Agheasmă Mare se sfinţesc: Prapurile, Crucea şi troiţele, Clopotul, Vase şi veşminte liturgice, Icoane, Biserici, Sfântul Mare Mir.

Pe lângă tradiţiile bisericeşti există şi o serie de obiceiuri populare care se leagă de sfânta sărbătoare a Bobotezei. În unele zone din ţară se colindă de Bobotează, se prind farmece şi descântece, tinerele îşi află ursitul şi se fac prorociri în legătură cu Noul An.

Una dintre cele mai interesante tradiţii de Boboteaza este întrecerea în apele îngheţate în care bărbaţii se aruncă pentru a scoate crucea aruncată de preot. Tot la această dată fetele dorm cu busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ.

Data de 7 ianuarie, imediat după Bobotează, marchează finalul sărbătorilor de iarnă. De aceea, masa din Ajunul Bobotezei este în multe părţi din ţară asemănătoare ca bogăţie cu cea din Ajunul Crăciunului. Tradiţia spune că sub faţă de masă să se aşeze fân sau otavă, iar pe masă să se pună 12 feluri de mâncare anume alese: bob fiert, fiertura de prune, coliva, sarmale, borş, borş de peşte, peste prăjit, plăcinte de post cu varză acră. Alimentele nu se consuma până nu au fost sfinţite de preot.

Sursa: calendarortodox.onlines.ro

 

Loading...

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.