Zi istorică pentru Germania: legea salariului minim pe economie a fost votată în Bundestag

Bundestag-ul a votat legea salariului minim pe economie. Începand cu 1 ianuarie 2015, 3,7 milioane de angajaţi din Germania vor profita de prevederile acestei legi, care prevede minimum-ul salarial pe oră, de 8,50 euro. Excepţie fac tinerii sub 18 ani şi foştii şomeri, în primele şase luni de la reangajare.

În scopul aplicarii corecte a noii legi, s-au luat deja si masuri administrative menite sa combata evaziunea fiscala: au fost angajati 1.600 de noi functionari, la serviciul din cadrul Vamii germane, care se ocupa de munca la negru.

Salariul minim pe economie e un proiect de prestigiu al stangii germane. Stanga radicala (Die Linke), care este momentan principalul partid de opozitie, a cerut initial 10 euro pe ora.

Social-democratii au ajuns insa la un consens cu crestin-democratii, stabilind pragul salarial la 8,50 euro.

Presedintele SPD, vicecancelarul Sigmar Gabriel, a declarat ca votul de joi, 3 iulie, a marcat „o zi istorica pentru Germania”.

535 de parlamentari au votat pentru lege, cinci impotriva si 61 s-au abtinut. Legea mai prevede infiintarea unei Comisii a Salariului Minim, in care sunt reprezentati angajatori si angajati. Aceasta comisie urmeaza, incepand cu anul 2016, sa stabileasca tot la doi ani, nivelul salarial minim pe economie. Saptamana viitoare, legea va fi supusa votului in Camera Superioara a Parlamentului, in Bundesrat.

Pentru ca legea sa treaca in Camera Inferioara a Parlamentului german (Bundestag), au fost incluse si o serie de exceptii si aplicari „personalizate” pe branse, ale acesteia.

De exemplu, „somerii de cursa lunga” reangajati nu beneficiaza in primele sase luni de la angajare de acest tarif minim pe economie. Pentru a explica despre ce este vorba: in multe firme germane se aplica „perioada de testare” la angajare (Probezeit) de sase luni, de la angajare. In acest interval de timp, angajatul poate sa nu beneficieze de salariul minim.

Un alt exemplu: tinerii sub 18 ani sunt angajati, in general, in contextul unei pregatiri profesionale in firme, concomitent cu absolvirea unei scoli de profil (asa-numita Lehre). Aici, plata e pausala pe luna, de 400-600 de euro.

Exista si categorii de angajati, carora salariul minim nu li se va da imediat. De exemplu, distribuitorii de ziare, care lucreaza in regim de mini-jobber-i (400 de euro/luna). In 2015, acestia pot primi cu 25% mai putin decat tariful minim legal pe ora, iar in 2016, cu 15% mai putin. Cel mai tarziu in 2018, si aceasta categorie de angajati va primi cei 8,50 euro/ora legali.

Pentru sezonieri, categorie de angajati in care intra si „capsunarii” romani, salariul minim se aplica deja din 2015. In calculul acestor bani primiti de angajat pot sa fie calculati, de catre angajator, si evantuale plati pentru masa si cazare. Iar numarul de zile in care sezonierii sunt scutiti de obligativitatea contributiilor sociale se ridica de la 50, la 70 pe an, pe parcursul a patru ani.

Exceptiile si „regulile de tranzitie” in aplicarea legii au fost concesia facuta de SPD coalitiei de centru dreapta CDU/CSU. Ministrul Muncii, Andrea Nahles (SPD), a declarat ca ar fi vrut evitarea exceptiilor si aplicarilor defalcate in timp ale salariului minim pentru unele categorii de salariati, insa fara aceste concesii, legea nu ar fi fost votata de partenerii de coalitie, in Parlament.

In Europa, unele tari au salariu minim pe economie, altele nu. In categoria celor din urma se afla Suedia, Finlanda, Austria, Italia si Germania (pana la finele anului 2014). Restul tarilor UE practica salarii minime variind intre 1,04 euro (Bulgaria) si 9,53 euro (Franta).

In blocul fostelor tari din Est, doar Slovenia se detaseaza net, cu 4,56 euro/ora, restul invartindu-se intre 1-3 euro/h. Romania, conform unui grafic publicat de publicatia Spiegel.de, avea la 1 ianuarie 2014, un salariu minim pe economie de 1,14 euro/ora.

Articolul a apărut şi în HotNews