Autoritățile germane iau măsuri contra „falșilor“ ucraineni, din Ungaria și România, care încasează fraudulos alocația cetățenească

Autoritățile germane iau măsuri contra „falșilor“ ucraineni, din Ungaria și România, care încasează fraudulos alocația cetățenească

Numărul persoanelor care vin din Ucraina în Germania, ca refugiați de război, este în creștere. Recent, s-a observat că unii dintre ei au, pe lângă cetățenia ucraineană, o altă cetățenie a unei țări UE, de exemplu Ungaria sau România. „Falșii“ ucraineni ar fi obținut în mod fraudulos bani de la statul german.

Dacă se identifică exclusiv ca cetățeni ucraineni, sunt eligibili pentru alocația cetățenească. „Astfel de cazuri sunt în creștere în prezent, în special în Baden-Württemberg. Acest lucru ridică suspiciunea că unii oameni încearcă să obțină alocația cetățenească în Germania prin fraudă, relatează Focus online.

Escrocheria a fost observată, deoarece unii dintre acești presupuși refugiați de război nici măcar nu vorbeau ucraineană, după cum au raportat diferite oficii de imigrație din regiune.

Ministerul Justiției și Migrației din Baden-Württemberg a confirmat acest lucru, pentru FOCUS online: „S-au prezentat autorităților de imigrație persoane care comunicau doar în limba maghiară și au putut prezenta doar pașapoarte ucrainene recent eliberate”, a spus o purtătoare de cuvânt.

Revizuirea dosarelor

Peste o mie de cazuri din Baden-Württemberg au fost raportate și s-a demarat un proces de revizuire a dosarelor. În consecință, din 25 mai 2023, autoritățile de imigrație ale Germaniei au început să raporteze cazurile suspecte la nivel central, către Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF).

Potrivit purtătorului de cuvânt al BAMF, „până în prezent, aproximativ 1.380 de cazuri au fost raportate pentru revizuire în Baden-Württemberg. Am primit aproximativ 500 de răspunsuri din partea ucraineană și maghiară. Dintre acestea, cetățenia maghiară a fost confirmată în 58 de cazuri”.

Primirea neautorizată a prestațiilor sociale prin înșelăciune se pedepsește. Aceasta înseamnă că legea prevede o pedeapsă de până la cinci ani închisoare, pentru infracțiunea de fraudă socială. Infractorii la prima abatere pot primi doar o amendă.

În cazurile mai grave, precum frauda la scară comercială, apartenența la o organizație criminală, cauzarea unor prejudicii financiare importante sau implicarea unor funcționari publici, pedeapsa poate fi majorată până la zece ani de închisoare.

În cazul „falșilor”, ucraineni, aceasta înseamnă că, dacă se dovedește cetățenia maghiară sau română, nu se va acorda protecție temporară pentru refugiați „Dacă permisul de ședere a fost deja eliberat, acesta va fi luat înapoi”, a spus Siegfried Lorek (CDU), secretar de stat pentru migrație în Baden-Württemberg.

„Odată cu retragerea dreptului de ședere nu se mai aplică cerințele de plată a alocațiilor cetățenești, se recuperează plățile și se înaintează acuzații penale.”

În Biberach sunt în prezent 8 -10 cazuri suspecte, la care s-ar putea aplica acest lucru. Persoanele în cauză „s-au remarcat datorită bunei cunoștințe a limbii maghiare și, în același timp, a lipsei de cunoaștere a limbii ucrainene”, a spus purtătorul de cuvânt.

Un alt purtător de cuvânt al autorității de imigrație, din zona Sigmaringen, a spus: „În cazuri concrete, la depunerea cererii, s-a observat că persoanele în cauză nu au putut comunica cu interpretul ucrainean sau rus.”

Totuși, cazurile nu implică persoanele cu dublă cetățenie declarată. „Ele locuiau în Ucraina când a izbucnit războiul”, a explicat purtătorul de cuvânt. Cetățenia dublă nu e neobișnuită în aceste zone de graniță.

Paguba de miliarde

Frauda la asigurările sociale provoacă daune de miliarde de euro, în Germania. Diverse cazuri arată trucurile folosite de infractori, pentru a lua bani de la stat. Potrivit Ministerului Muncii, alocația cetățenească (Bürgergeld) este menită să asigure mijloacele de trai pentru persoanele care nu își pot găsi de lucru sau nu pot trăi doar din veniturile lor.

Însă mulți oameni abuzează de sistemul de alocații pentru cetățeni, care este în vigoare de peste un an, ca și, înaintea lui, de așa-numitul ajutor social Hartz IV.

Cel mai recent, a stârnit indignare cazul unei familii ucrainene, care a primit aproximativ 40.000 de euro în beneficii sociale din Germania, timp de un an, relatează Focus.de.

După fuga din Ucraina aflată în război, familia a solicitat alocația cetățenească în Germania, dar s-a întors în patrie, după câteva luni. Autoritățile germane nu au observat, luni de zile, că familia nu mai locuiește în Germania.

Districtul Ilm, din Turingia, a raportat anul trecut o înșelătorie deosebit de îndrăzneață: din aproximativ 2.400 de refugiați ucraineni, 52 erau deja înregistrați în alte țări ale UE. Ca urmare, unii au primit ajutoare sociale de două ori, potrivit radioulul MDR. În consecință, beneficiile pentru cazare, îngrijiri medicale, alocația cetățenească și costurile pentru echiparea inițială a locuinței ar fi fost obținute în mod fraudulos.

Dar nu doar ucrainenii sau „falșii” refugiați de război vor să profite ilegal de alocația cetățenească. În Germania și în Austria există și fraude ale bandelor din sud-estul Europei, spune economistul Friedrich Schneider, de la Universitatea din Linz pentru emisiunea TV, ZDFheute.

Prejudiciul financiar cauzat de frauda socială este doar aproximativ cuantificat de oficiali. Din cele 40.000 de cazuri investigate, aproximativ 4.200 s-au soldat cu amenzi, iar 93 de persoane au fost condamnate la închisoare.

Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă evaluează pierderile financiare dovedite, la aproximativ 272,5 milioane de euro pentru 2022, în legătură cu frauda socială privind alocația cetățenească, iar vama vorbește despre o sumă neacoperită a prejudiciului de peste 87,9 milioane de euro, privind ajutoarele de șomaj și munca nedeclarată.

„Aceste cifre nu sunt rele – dar nu includ numărul de cazuri neraportate”, explică economistul Schneider. El mai subliniază faptul că granița dintre frauda socială și munca nedeclarată e subțire: „Frauda socială începe și acolo unde angajez pe cineva ca îngrijitor pentru bolnavi, bătrâni (părinţi sau bunici) și nu-l declar”.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.