O femeie locuia, până alaltăieri, cu 800 de șobolani într-o casă din nordul landului Renania-Palatinat.
Câini, pisici, canari, șobolani, șerpi, etc. sunt colecționați “fără număr”, de persoane care, aparent, suferă de boala psihică Animal Hoarding. E un fenomen răspândit nu doar în Germania, ci și în România, în fața căruia autoritățile sunt în mare parte neputincioase.
În cazul șobolanilor, animalele au fost colectate în două tranșe, dintr-o casă din Wissen an der Sieg (Altenkirchen), a declarat un purtător de cuvânt al districtului. În urma reclamațiilor vecinilor, disperați de neplăcerile suferite și mirosurile pestilențiale, marți au intervenit autoritățile locale, susținute de organizații de protecție a animalelor.
Se presupune că e vorba de un sindrom de „tezaurizare a animalelor”, precum și „dependența de colectare a animalelor”, a explicat purtătorul de cuvânt. Proprietarul crede că are situația sub control și nu vede că este complet depășit de situație.
Inițiative precum „Șobolanii de urgență Rhin-Ruhr” și Asociația germană pentru bunăstarea animalelor au avut grijă de rozătoarele capturate, multe dintre ele însărcinate, le-au furnizat medicamente și le-au îndrumat către alte case de plasament sau iubitori de animale din întreaga țară, se mai arată în comunicatul transmis publicației Spiegel.de.
Dragoste în mizerie
Fenomenul colecționării patologice de animale nu e nou și nici limitat la Germania. Însa de aici avem cifre. Anul trecut s-au raportat, de exemplu, 215 canari sau 57 de pisici, într-un apartament. Asociația Germană pentru Protecția Animalelor a făcut publice, recent, 59 de cazuri de dependență de colectarea animalelor, cu peste 3600 de animale afectate. Numărul cazurilor neraportate ar putea fi însă mult mai mare.
Dar ce îi determină pe oameni să adune atât de multe animale? Unde se termină dragostea pentru acestea și unde începe tezaurizarea patologică?
„Este greu să definești un număr maxim de animale”, spune Sarah Ross, de la organizația de protectie a animalelor, Vier Pfoten. Factorul decisiv este starea în care se află acestea. Potrivit lui Ross, colecționarii de animale nu reușesc să respecte nici măcar cele mai elementare standarde de nutriție, salubritate, cazare și îngrijire veterinară.
Această neglijență duce adesea la îmbolnăvire și moarte prin subnutritie a vietăților, răspândirea bolilor infecțioase și răni sau boli netratate. Cu toate acestea, colecționarii de animale identificați nu au fost conștienți de incapacitatea de a le îngriji corespunzător și, în ciuda eșecului, au continuat compulsiv să colecteze, a mai precizat Ross.
Animal Hoarding și sindromul Messie
Dietrich Munz, președintele Camerei Federale a Psihoterapeuților, descrie tezaurizarea animalelor ca fiind un simptom al unei boli psihice. „Este vorba de pierderea controlului, de multe ori cei afectați suferă și de neglijarea de sine, care poate fi o expresie a depresiei. La aceasta se adaugă constrângerea de a colecta – nu doar animale. Toate acestea sunt atunci o expresie a unei tulburări mentale.”, a spus el, citat de Tagesspiegel.de.
Tezaurizarea animalelor este adesea însoțită de un așa-numit sindrom Messie. Colectarea lucrurilor scapă de sub control, apartamentele sau casele afectate sunt aproape nelocuibile. O diferență între sindromul Messie și tezaurizarea animalelor este însă că, în acest din urmă caz, bunăstarea animalelor necesită intervenție, potrivit lui Munz.
„Animalele păstrate de colecționari mor adesea prematur”, spune Sarah Ross. Unele dintre cadavrele acestor animale nu ar fi apoi îndepărtate și s-ar descompune în locuință, în mijlocul animalelor vii, care se hrănesc uneori cu animalele moarte. „Starea generală duce la neglijarea totală a animalelor, oamenilor, apartamentului, casei, proprietății.” Ultima soluție este ca autoritățile să intervină.
Pandemia a amplificat problema
Fenomenul s-a amplificat mai ales în timpul pandemiei de Covid19. În special, persoanele care aveau deja tendința de a păstra multe animale înainte de pandemie și care au deja probleme psihologice subiacente sunt vulnerabile la creșterea tezaurizării animalelor.
Blocarea și izolarea socială au dus la creșterea achizițiilor de animale de companie, începand cu 2020, iar comerțul cu cățeluși este în plină expansiune.
Anul trecut, deputatul AfD de la Berlin, Marc Vallendar, a înaintat o întrebare parlamentară despre tezaurizarea animalelor. Potrivit răspunsului Departamentului pentru Justiție, Protecția Consumatorului și Antidiscriminare din Senat, publicat de Camera Reprezentanților în noiembrie 2020, în patru ani 45 de cazuri de animale tezaurizate ilegal au fost înregistrate doar la Berlin.
Cateva exemple: în Friedrichshain-Kreuzberg au fost confiscați 215 canari în timpul unei operațiuni din 2018. Într-un alt caz, 57 de pisici au fost descoperite într-un apartament din Tempelhof-Schöneberg. În statistici au apărut și 90 de găini (Steglitz-Zehlendorf) și 23 de șerpi (Tempelhof-Schöneberg). Cu toate acestea, cifrele reflectă doar o fracțiune din totalul cazurilor reale. Potrivit administrației Senatului berlinez, multe dintre districte nu ar colecta deloc aceste date. La aceasta se adaugă și numărul de cazuri neraportate.
Asociația pentru protecția animalelor din Germania solicită un registru central cuprinzător, al colecționarilor de animale, care să poată fi consultat de autoritățile veterinare și o ordonanță de protecție a animalelor de companie, cu specificații clare pentru creșterea și păstrarea speciilor de animale individuale. În plus, colectarea patologică a animalelor (Animal Hoarding) ar trebui să fie recunoscută ca fiind o boală.
Imagine de Silvia de la Pixabay
Notă: Articolul a apărut și în HotNews.
Lasă un comentariu