Simbol al spiritualității, bisericile din lemn din județul Arad reprezintă, totodată, și un reper istoric, un mod de identificare a comunității.
Istoria bisericii din lemn din Troaș, sat aparținător comunei Săvârșin, se pierde în negura timpurilor. În altarul bisericii apare data de 1782, conform unei inscripții gravate cu litere chirilice. Dar construirea ei a început, probabil, mai devreme. A fost ridicată de un meșter local care asigura și ritualurile bisericești în lăcașul de cult, al cărui nume – Matei – apare tot în altarul bisericii, tot în alfabet chirilic.
În prezent, în Biserica din Troaș nu se oficiază slujbe, lăcașul de cult este închis și se află în grija Muzeului Satului Român. „Ar fi bine ca acest lăcaș sfânt să se redeschidă enoriașilor, să se oficieze din nou slujbe, iar bisericii să-i revină menirea pentru care a fost făcută, aceea de Casă a Domnului. Cu credință și voință, acest lucru se poate realiza, iar Biserica va redeveni a oamenilor”, a afirmat părintele Teodor Dacian Ilica, care slujește la Troaș.
„Aradul se mândrește cu aceste biserici de lemn și e păcat că nu toate sunt funcționale. Dorim să le readucem în circuitul religios, dar și să le transformăm într-o atracție turistică, pentru că fac parte din patrimoniul nostru arhitectural, etnografic și religios. Biserica de lemn din Troaș, prin vechimea ei și a picturii interioare”, a afirmat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
Pictura a fost lucrată în tempera pe un strat de preparație dat direct pe lemn. Interspațiile dintre grinzi sunt acoperite cu șipci de brad peste care s-a pus pânză groasă. Scenele religioase sunt dispuse conform tradiției și corosului ortodox. Ușile diaconești poartă chipul Arhanghelilor Mihail și Gavriil iar cele împărătești ale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Catapeteasma, construită din lemn de stejar este și perete de rezistență. Mai păstrează doar chipurile Mântuitorului cu Evanghelia deschisă și al Maicii Domnului cu Iisus Prunc, în brațe. Se mai disting chipurile proorocilor din Vechiul Testament. Peretele de miazănoapte al naosului prezintă chipurile Sf. M. Foca, Stratilat, Lup, Tiron, Punerea în Mormânt, Iosif, Nicodim, Mironosițele, Învierea lui ICHC. Latura sudică este degradată total. Se distinge doar chipul Sf. Gheorghe. Bolta naosului prezintă chinurile lui Iisus și chipurile lui Luca, Abel, Cain și Ioan. Latura sudică este degradată în totalitate. Latura vestică îl are în centru pe Iisus la Judecata din Urmă, înconjurat de Sf. Hristofor, Tob, un heruvim, Sf. M. Loitie, Sf. Gherasim. Latura estică este ștearsă; se disting doar reprezentările Sf. M. Siria și o inscripție săpată în lemn pe ușiorii ușii: „Ix. HC. NI. Ka. Sf. Dumnezeule amin”.
Lasă un comentariu