Premierul Croației a criticat sâmbătă lipsa de reacție a NATO, după ce o dronă militară lansată „de pe teritoriul Ucrainei” s-a prăbușit în Zagreb, după ce a trecut prin Ungaria și România, și ele membre ale Alianței Nord-Atlantice.
„Este evident că reacția nu a fost bună, nici estimarea nivelului de pericol, nici comunicarea cu alte țări într-un mod prompt și rapid (…) Acesta este un incident care nu trebuie repetat”, a declarat premierul croat Andrej Plenkovic, citat de AFP.
„Este un test din care toți ar trebui să învățăm multe și să reacționăm mult mai bine”, a adăugat el.
Părțile rusă și ucraineană susțin că nu este a lor
Drona s-a prăbușit joi seară într-un parc situat la șase kilometri de centrul Zagrebului, lângă un campus universitar care găzduiește 4.500 de studenți și la aproximativ 200 de metri de o zonă rezidențială, fără a provoca victime.
Patruzeci de mașini parcate au fost avariate.
Potrivit premierului croat, este vorba de o dronă de recunoaștere de fabricație sovietică, folosită în anii 1970 și 1980.
„Nu știm cui a aparținut… părțile rusă și ucraineană susțin că nu este a lor”, a spus el, adăugând că elementele care vor fi descoperite în timpul anchetei ar putea oferi acest răspuns.
Premierul croat a cerut „întărirea și intensificarea cooperării” în astfel de situații din cadrul NATO. Potrivit autorităților croate, aeronava s-a aflat în spațiul aerian ungar pentru aproximativ 40 de minute, fără ca Croația să fie alertată.
„Acesta este spațiul aerian NATO, românesc, maghiar și croat și nu mai putem tolera o astfel de situație. Nu ar trebui să se repete. Aceasta a fost o amenințare evidentă la care ar fi trebuit să reacționeze”, a spus Plenkovic.
Un oficial NATO a declarat vineri pentru AFP că „apărarea integrată aeriană și antirachetă a Alianței a urmărit traiectoria unui obiect care s-a prăbușit apoi la Zagreb”.
Crater de trei metri
Zagreb, joi seara. În jurul orei 23.00, o bubuitură puternică a zguduit cartierul Jarun. Locuitorii au fugit din case, unii petrecând noaptea în aer liber. Nu au fost răniți, însă unele mașini parcate au fost grav avariate.
A rămas în urmă un crater de trei metri lățime și un metru adâncime, ca și resturi împrăștiate pe o mare suprafață.
Fotografiile facute dupa accident arată și două parașute prinse în copacii din apropierea locului exploziei.
Un student a fost martor ocular: „Eram în drum spre casă, cand am văzut o lumină roșie și am auzit un șuierat. Apoi, deodată, s-a auzit o bubuitură. Am văzut oameni fugind și o gaură în pământ cu mult metal în ea”.
Era un obiect militar fără pilot, de design rusesc. Aeronava decolase de pe teritoriul ucrainean, pe baza rutei de zbor care a fost identificată între timp.
Prin România și Ungaria
Premierul croat, Andrej Plenkovic, a confirmat incidentul. „Conform informațiilor pe care le avem la dispoziție, este o aeronavă de fabricație rusească”, a declarat acesta vineri, cu prilejul summitului UE de la Versailles.
„În momentul de față nu știm sigur dacă era deținut de armata rusă sau de cea ucraineană. A venit în Croația din Ungaria. De ce s-a întâmplat asta, fie că a fost o greșeală sau o pierdere a controlului, nu putem spune cu siguranță, momentan”, a adaugat el. Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat că drona a venit în Ungaria din România.
Prin urmare, aeronava ar fi intrat în spațiul aerian croat prin România și Ungaria, ambele țări membre ale NATO. „Am contactat, de asemenea, partea ucraineană pentru a vedea dacă au informații despre cum a ajuns la Zagreb”, a mai spus Plenkovic.
Secrete si presupuneri
Experții militari au presupus deja, în dimineața zilei de vineri, că ar fi vorba de o dronă, folosită în Ucraina.
Specialiștii din Ministerul de Interne și din poliția militară croată investighează la locul accidentului, iar Consiliul Național de Securitate se întrunește la Zagreb.
Tabloidul croat, 24 sata și publicația germană, Focus.de, citează dintr-o declarație guvernamentală, faptul că aeronava se deplasa de la est la vest, la o altitudine de aproximativ 1.300 de metri, cu o viteză de circa 700 de kilometri pe oră.
Drona a rămas în spațiul aerian croat timp de șapte minute. Croația este, precum România și Ungaria, membră a NATO.
Portalul index.hr l-a citat pe fostul șef al apărării civile al orașului Zagreb, Pavle Kalinic, care a spus că obiectul ar fi putut fi o dronă de recunoaștere cu rază lungă de acțiune, Tupolev M-141, de tip sovietic.
Această aeronavă are o rază de acțiune de 1000 de kilometri și a fost folosită de armata sovietică, începând din anii 1970. Cotidianul din Zagreb, Vecernji list, a scris vineri că acest tip de dronă este folosit în prezent doar de armata ucraineană, dar că nu este imposibil ca Rusia să fi păstrat câteva exemplare.
La două zile de la incident, încă nu e clar cine a trimis drona. Ambasada Rusiei la Zagreb a spus că în Croația ar trebui să se îndrepte atenția către Ucraina. Avioanele de acest tip nu ar mai fi fost folosite în armata rusă, din 1991.
Milanovic crede ca e un „incident grav”
Ambasada Ucrainei la Zagreb nu a comentat, inițial, incidentul. Președintele Croației, Zoran Milanovic, a vorbit într-o conferință de presă despre faptul că e un incident grav și a anunțat o anchetă oficială. Cu toate acestea, populația nu trebuie să-și facă griji, „deoarece nu a fost vreun un atac, de niciun fel”, a precizat el.
Milanovic nu crede într-un atac țintit asupra Croației, însă crede că e un incident grav și care „este, în prezent, subiectul unor investigații serioase, mai ales în țările în care aeronava a fost în aer mai mult timp. În Croația a fost foarte scurt și este îndoielnic că am fi putut face ceva, cu dotările noastre”.
Potrivit presei croate, ambasada Ucrainei la Zagreb nu a comentat incidentul. Markijan Lubkivsky, fost ambasador ucrainean în Croația (2006-2009) și în prezent consilier al ministrului ucrainean al Apărării, a comentat la televiziunea croată.
El a spus: „Aeronava care s-a prăbușit la Zagreb nu aparține Ucrainei. Avioanele ucrainene au marcaje diferite. Vom cere partenerilor noștri croați să demareze investigații, pentru ca să se poată stabili adevărul.”
A eșuat apărarea aeriană NATO?
„Rămâne întrebarea cum se poate întâmpla ca o astfel de dronă să traverseze, fără contramăsuri, spațiul aerian al mai multor țări NATO și dacă sistemul de apărare aeriană controlat central al NATO a eșuat”, scrie pagina online a primei televiziuni germane, ARD.
Potrivit aceleiași surse, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Sijarto, a scris pe pagina sa de Facebook că autoritățile maghiare investighează incidentul. Ungaria este în strânsă legătură cu NATO și Croația, în acest sens.
Amiralul Robert Hranj, șeful Statului Major al Armatei Croate, a declarat că supravegherea aeriană croată nu a fost avertizată, dar că a văzut drona, în timpul șederii sale de aproximativ șapte minute în spațiul aerian croat.
El explică de ce nu a existat o reacție de apărare: „După cum știți, Croația are un sistem de apărare aeriană. Dar are anumite limitări. De aceea se plănuiește o modernizare intensivă a sistemului de apărare aeriană”.
Ministerul Apărării din România a confirmat și el că un „mic obiect zburător” a stat aproape trei minute, în spațiul aerian național. Din cauza timpului scurt, a vitezei mari și altitudinii reduse, nu a fost posibilă identificarea obiectului zburător.
Foto: Twitter (Dronă Tupolev Tu-141)
Lasă un comentariu