Judecătorii arădeni își suspendă activitatea. Cer retragerea reformei pensiilor speciale

Judecătorii arădeni au decis să suspende, începând de miercuri, soluţionarea cauzelor, cu unele excepţii, cerând retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor,

Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Tribunalului Arad informează că în cursul zilei de marți, 26 august, a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Arad, pentru exprimarea unui punct de vedere cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei.

În urma dezbaterilor ce au avut loc, Adunarea Generală a Judecătorilor de la Tribunalul Arad, a hotărât următoarele :

„Art. l Solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

Art.2 Solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.

Art. 3 Începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea proiectului de lege, limitarea activităţii prin  amânarea judecării cauzelor aflate pe rol, cu excepția:

În materie civilă:

•  suspendare executării provizorii;
•  măsuri de protecție a minorilor — Legea nr. 272/2004;
•  măsuri asigurătorii;
•  ordonanța președințială;
•  asigurarea dovezilor;
•  tutela/curatela;
•  ordin de protecție:
•  suspendare executare acte administrative;
•  cereri privind insolvența persoanei juridice întemeiate pe art. 66 alin. (l l) din  Legea nr. 85/2014;
•  concordate preventive;

•  conflicte de competență și incidentele procedurale în cauzele urgente care se judecă pe durata protestului, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire și completare a hotărârii;
•  internare medicală nevoluntară;
• alte cauze apreciate de judecător ca fiind de extremă urgenţă;

În materie penală:

• cauze în materia amânării sau întreruperii executării pedepsei ori a măsurii educative privative de libertate;
• cauze în materia liberării condiționate;
• cauze având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție;
• contestații la executare cu persoane private de libertate;
• cereri având ca obiect schimbări în executarea unor hotărâri;
• cereri având ca obiect înlăturarea sau modificarea pedepsei;
• cereri privind menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurilor de siguranță cu caracter medical;
• cauzele care vizează măsurile preventive sau în care au fost dispuse măsurile preventive (judecător de drepturi şi libertăţi, judecător de camera preliminară şi instanţă) și cele referitoare la infracțiuni în privința cărora urmează a se împlini termenul de prescripție a răspunderii penale;
• cauzele care vizează măsurile asiguratorii;
• cauze penale unde este iminentă împlinirea termenului de prescripţie;
• alte cauze apreciate de judecător ca fiind de extremă urgenţă;

Art.4 Judecătorii își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare (cu excepția judecării cauzelor, în afara cazurilor menționate în art. 3).

Art.5 Prezenta hotărâre va fi transmisă Consiliului Superior al Magistraturii şi va fi publicată pe site-ul Tribunalului Arad.”

La adoptarea hotărârii, judecătorii de la Tribunalul Arad au avut în vedere şi faptul că, faţă de acţiunile agresive susţinute şi lipsite de fundament ale decidenților politici, la care asistăm, ce probează o nevoie fără precedent a acestora de aservire, prin disoluţie, a puterii judecătoreşti, este în mod ferm necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituţionale de putere în stat, să se atragă atenţia asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept. Demersul întreprins are ca premisă respectul faţă de cetăţeni şi solidaritatea cu aceştia pentru ca dreptul de acces la justiţie să nu devină o iluzie.

Prin urmare, conducerea Tribunalului Arad aduce la cunoştinţa justiţiabililor, avocaţilor şi celorlalţi participanţi la înfăptuirea actului de justiţie că, începând cu data de 27.08.2025  se va amâna judecarea cauzelor aflate pe rolul Tribunalului Arad, cu excepția  celor  menţionate mai sus.

Totodată, aducem la cunoştinţă faptul că, serviciile cu publicul se vor desfăşura  fără perturbări, conform programului afişat.

Mai jos puteți consulta Hotărârea nr. 3 a Adunării Generale a magistraţilor din cadrul Tribunalului Arad, din data de 26 august 2025:

                  HOTĂRÂREA NR. 2

a Adunării generale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Arad

din data de 26.08.2025

       (EXTRAS)

„Astăzi, 26 august 2025, orele 13⁰⁰, la sediul Judecătoriei Arad s-a întrunit Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Arad pentru exprimarea unui punct de vedere cu referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.

(…)

În urma dezbaterilor desfăşurate Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Arad concluzionează:

Având în vedere că acţiunile agresive susţinute şi lipsite de fundament ale decidenților politici la care asistăm probează o nevoie fără precedent a acestora de aservire, prin disoluţie, a puterii judecătoreşti, este în mod ferm necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituţionale de putere în stat, să atragem atenţia asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept. Demersul nostru are ca premisă respectul faţă de cetăţeni şi solidaritatea cu aceştia pentru ca dreptul de acces la justiţie să nu devină o iluzie.  

Având în vedere:

– lipsa de previzibilitate şi stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a aşa-numitelor „reforme”, cu consecinţe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraţilor, conducând la plecări masive din sistem şi la o creştere a dezinteresului faţă de profesie din partea absolvenţilor de drept sau a tinerilor profesionişti – realităţi de natură să producă disfuncții în organizarea activităţii instanţelor, din cauza lipsei vădite a resurselor umane, agravată prin reluarea, anuală, a dezbaterilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile creşterii volumului de activitate al instanţelor şi al unui grad de încărcătura al judecătorilor mult peste media europeană;

– punerea şi repunerea în discuţie, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanţială a Legilor Justiţiei (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiţiei (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor (în proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 şi, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor în 2024, respectiv prin prezentarea şi punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025; – exigenţa minimală privind consolidarea şi previzibilitatea statutului judecătorilor, strict necesară păstrării stabilităţii sistemului judiciar, votată în adunările generale ale tuturor instanţelor de judecată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, instanţele adoptând unanim Hotărârea nr. 5/31.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie din Justiţie, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului „să respecte statutul constituţional al judecătorilor, ale cărui repere constituţionale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 125 din Constituţia României, şi să îşi asume principiile stabilităţii şi previzibilităţii acestui statut”, solicitându-se, totodată, executivului şi legislativului „să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condiţiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală şi efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcţie prin măsuri intempestive şi populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar şi garanţiile de independenţă ale acestuia”,

– ultima modificare adusă Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu privire la condiţiile de pensionare, care a avut loc la finalul anului 2023, prin Legea nr. 282/2023 (publicată în Monitorul Oficial nr. 950/20.10.2023), după ce Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 467/2.08.2023, a declarat neconstituţională soluţia legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent, actualul proiect încălcând jurisprudenţa obligatorie a Curţii Constituţionale, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană nu a impus creşterea vârstei de pensionare în scopul îndeplinirii jalonului 215 PNNR, ci, dimpotrivă, a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curţii Constituţionale cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, forma de reglementare a acestora, cuprinsă în Legea nr. 282/2023, fiind agreată de experţii Comisiei Europene;

– încălcarea flagrantă, prin proiectul de lege, a jurisprudenţei: 

a) Curţii Constituţionale, e.g., Deciziile nr. 20/2000, nr. 873/2010, nr. 433/2013, nr. 501/2015, nr.45/2018, nr. 153/2020, nr. 900/2020: Pensia de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii; principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei; La acordarea beneficiului pensiei de serviciu, legiuitorul a avut în vedere importanţa pentru societate a activităţii desfăşurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi de incompatibilități şi interdicţii specifice; Spre deosebire de alte sisteme constituţionale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 al Comisiei de la Veneţia), care sunt mai permisive în ceea ce priveşte compatibilitatea funcţiei de judecător cu cele de demnitate publică, în sistemul nostru constituţional normele sunt foarte stricte cu privire la incompatibilitățile care însoţesc funcţia de judecător raţiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea între această funcţie şi orice alte funcţii publice sau private, indiferent de natura lor (politică sau economică); Nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială a lipsei unor drepturi fundamentale, precum şi a incompatibilităților stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilități li se adaugă interdicţiile prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Pe de altă parte, stabilirea nivelului pensiei ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia; orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor;

b) Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, e.g. cauzele C-64/16, C-262/88, C-83/19, C-224/01, C-762/23: Perceperea de către judecători a unei remuneraţii proporţionale cu importanţa funcţiilor pe care le exercită constituie o garanţie esenţială pentru independenţa judiciară care presupune ca statutul judecătorilor, inclusiv sistemul de pensii, să îi protejeze de orice presiuni externe care le pot influenţa deciziile; Pensiile ocupaţionale sunt un element al remuneraţiei, dând naştere la drepturi care trebuie protejate, inclusiv din punctul de vedere al drepturilor de proprietate; Orice modificare a regimului de pensionare al magistraţilor trebuie să respecte exigenţele statului de drept şi să nu afecteze independenţa; Pensia de serviciu constituie un bonus de loialitate sub formă de recompensă, dar, mai presus de toate, are efectul de a compensa privările, restricţiile şi incompatibilitățile suferite pe parcursul exercitării profesiei, iar nerespectarea acestei jurisprudenţe constituie o încălcare gravă a dreptului Uniunii; Potrivit punctului 54 din Recomandarea Comitetului de Miniştri din anul 2010, „trebuie să existe garanţii pentru […] plata unei pensii pentru limită de vârstă care ar trebui să fie [raportată] în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exerciţiu”, iar din articolul 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor reiese că acest statut trebuie să garanteze judecătorului „care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”;

c) Curţii Europene a Drepturilor Omului, e.g., cauzele Zubko şi alţii v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat şi alţii v. Cehia: Neacordarea de către stat a beneficiilor judecătorilor în timp util este incompatibilă cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-şi exercita funcţiile judiciare în mod independent şi imparţial, pentru a fi protejaţi de presiuni externe menite să le influenţeze deciziile şi comportamentul. Recomandarea Comitetului de Miniştri privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor şi Carta europeană privind statutul judecătorilor subliniază în mod clar importanţa acestor factori; Dreptul de a primi o pensie pe viaţă într-un cuantum egal cu ultimul salariu şi ajustabil în funcţie de modificările salariului judecătorilor în funcţie a creat un interes proprietar care intră în sfera de aplicare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Încetarea ulterioară a ajustării, în urma căreia judecătorul nu a mai putut solicita o pensie mai mare, în ciuda creşterii semnificative a salariului judecătorilor curţii supreme în funcţie, constituie o modificare legislativă care a redus în mod clar sfera iniţială a dreptului la pensie, trebuind considerată o ingerinţă în dreptul de a se bucura în mod paşnic de bunurile sale; Nivelul remuneraţiei judecătorilor trebuia stabilit astfel încât să îi protejeze de presiunile menite să le influenţeze deciziile şi, în general, comportamentul, iar neasigurarea plăţii beneficiilor judiciare la care aveau dreptul judecătorii în temeiul legii constituia o circumstanţă susceptibilă să împiedice exercitarea funcţiilor judiciare cu dedicarea necesară, – impunerea proiectului de lege de către Guvern, în lipsa oricărei consultări, în pofida sublinierii din Avizul nr. 940/2018 al Comisiei de la Veneţia, potrivit căruia este esenţial ca orice reformă să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultări ample cu profesioniştii din sistemul judiciar şi cu societatea civilă, pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea normelor legale, precum şi în pofida Avizului 18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin care s-a reafirmat că puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale statului într-o democraţie; acestea sunt complementare şi nicio putere nu este „supremă” şi nu le domină pe celelalte; celelalte puteri ale statului trebuie să recunoască funcţia constituţională legitimă îndeplinită de puterea judecătorească şi să se asigure că aceasta dispune de resurse suficiente pentru a îndeplini acele funcţii; analizele şi criticile aduse de o putere a statului unei alte puteri a statului trebuie făcute într-un climat de respect reciproc; deciziile puterilor legislativă sau executivă care elimină protecţiile de bază ale independenţei judiciare sunt inacceptabile, chiar dacă sunt disimulate;

– impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraţilor, format sau alimentat de declaraţii politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare a magistraţilor – demascată şi condamnată de preşedinţii curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor din România care au accentuat faptul că o astfel de modalitate nu poate sta la baza niciunei reforme ce vizează în mod direct independenţa şi funcţionarea justiţiei, asemenea atacuri grave neafectând doar statul de drept, ci şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor care pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă, atribut ce nu constituie un privilegiu al judecătorului, ci o garanţie a dreptului la un proces echitabil;

– prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru eşecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiţia, potrivit Constituţiei, nu are nici o atribuţie, creându-se riscul major ca toate aceste acţiuni ale executivului şi legislativului să inducă cetăţenilor ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreţia factorului politic ce se comportă autocratic, putând, în pofida oricăror valori ale statului de drept, să impună modificări în forţă, fără niciun fel de consultări, cu desconsiderarea independenţei justiţiei, marcând începutul sfârşitului statului de drept în România;

– „omisiunea” de a se menţiona, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraţilor, că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu şi speciale, din care doar 5.600 sunt magistraţi, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraţilor, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în dispreţul standardelor europene, după cum puterea executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraţilor reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obţinută din 2,64% sau din 0,1%;

– evidenţierea clară de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a faptului că, doar printr-o gravă deformare a realităţii, statutul magistraţilor poate fi prezentat ca un „privilegiu”, iar «a vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea aşa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraţilor. În realitate, nu se taie un „beneficiu”, se taie din independenţa justiţiei, din echilibrul democraţiei»,

– avertismentul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare care a semnalat că acum există în România o combinaţie inacceptabilă de atacuri politice şi mediatice la adresa magistraţilor, modificări legislative ale statutului magistraţilor fără consultări, ceea ce generează o instabilitate cronică a acestui statut şi, implicit, un pericol real pentru statul de drept,

    Faţă de cele expuse, cu 26 de voturi pentru şi o abţinere, 

                                              HOTĂRĂȘTE

Art.1 Solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

Art.2 Începând cu data de 28.08.2025 și până la retragerea proiectului de lege, amânarea judecării cauzelor aflate pe rol, cu excepția:

În materie civilă:

– ordin de protecţie;

• – tutelă/curatelă;
• – internarea medicală nevoluntară;
• – delegare autoritate părintească;
• – ordonanţa preşedinţială;
• – suspendarea provizorie a executării silite;
• – măsuri asigurătorii;
• – asigurare dovezi;
• – incidentele procedurale în cauzele cu obiectele de mai sus, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii;
• – orice alte cereri care vizează situaţii excepţionale, care pot fi considerate de urgenţă deosebită de completul de judecată.

În materie penală:

• – cauze în materia amânării sau întreruperii executării pedepsei ori a măsurii educative privative de libertate;
• – cauze în materia liberării condiţionate;
• – cauze având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie;
• – contestaţii împotriva încheierilor judecătorului de supraveghere a privării de libertate prevăzute de Legea nr. 254/2013 (art. 39 şi art. 104 din Legea nr. 254/2013);
• – contestaţii la executare apreciate de judecător ca fiind de maximă urgenţă;
• – cereri având ca obiect înlăturarea sau modificarea pedepsei apreciate de judecător ca fiind de maximă urgenţă;
• – cereri privind menţinerea, înlocuirea sau încetarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical;
• – căi de atac extraordinare apreciate ca fiind de maximă urgenţă de către judecător;
• – cauzele care vizează măsurile preventive sau în care au fost dispuse măsurile preventive (judecător de drepturi şi libertăţi, judecător de cameră preliminară, instanţă de judecată) şi cele referitoare la infracţiuni în privinţa cărora împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale este iminentă;
• – cauzele care vizează măsurile asigurătorii;
• – cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecţie a victimelor şi martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical;
• – actele şi măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obţinerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum şi cele privind audierea anticipată;
• – cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, cu excepţia contestaţiei privind durata procesului penal;
• – orice alte cereri care vizează situaţii excepţionale, care pot fi considerate de urgenţă deosebită de completul de judecată.
•  
• Art.3 În materie civilă se vor efectua procedurile de verificare, regularizare şi comunicare a cererilor, cu excepţia fixării de către judecător a primului termen de judecată în cauzele care nu se regăsesc enumerate în cuprinsul art. 2 a prezentei hotărâri.

În materie penală procedura de cameră preliminară va fi realizată pentru cauzele enumerate în cuprinsul art. 2 a prezentei hotărâri. În ceea ce priveşte cauzele care nu se regăsesc enumerate în cuprinsul art. 2 a prezentei hotărâri, se va proceda la efectuarea comunicărilor prevăzute de lege, fără a se fixa termen de judecată.

Art.4 Judecătorii își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, pronunţarea hotărârilor în dosarele în care s-a dispus amânarea pronunţării, efectuarea procedurilor de verificare, regularizare şi comunicare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare, cu excepţiile menţionate în cuprinsul prezentei hotărâri.

      Adoptată la data de 26 august 2025”.

Foto: Arhivă, caracter ilustrativ