De câteva zile sunt mai liniștit. Nu numai eu, ci milioane de români care ar trebui să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru asta. Pentru că numai el a putut, în sfârșit, în mărinimia lui și în ajunul Sfintelor Sărbători, să-i lumineze pe magistrații care au decis revocarea măsurii controlului judiciar în cazul domnului Călin Georgescu.
Într-atât s-a îndurat Dumnezeu de noi încât, măcar de acum înainte, ne va scuti de toate inepțiile pe care Georgescu le debita, pe un ton grav, de mare înțelept, cu ocazia vizitelor la Poliție. Vom fi scutiți, pe viitor, slavă Domnului! (asta dacă nu cumva ne uităm la „tembeliziunea boborului”, desigur!), de „înțelepciunea rusă”, de „limba bătrână”, de „războiul cerului cu văzduhul” și alte asemenea bazaconii cu care un individ ca Georgescu i-a vrăjit pe cei mai nenorociți dintre români (care, fie vorba între noi, numai de așa ceva nu mai aveau nevoie!). Verzi și uscate pe care „președintele turului doi ânapoi” le îndruga îndeosebi când vedea camerele de luat vederi ațintite spre figura lui gravă, de om providențial care (dacă ar fi să-l credem!) ar fi retrimis România în epoca colectivizării, a naționalizării și a industriei calului. Glia, calul și „măgarul” ar fi fost simbolurile țării…
Să-i mulțumim lui Dumnezeu că am scăpat, cel puțin deocamdată, de o asemenea perspectivă!
Foto: Arhivă (rol ilustrativ)
Lasă un comentariu