Când analizezi prin prisma simbolisticii arhitectura Aradului, realizată între 1850 și Primul Război Mondial, rămâi pur și simplu stupefiat de unicitatea reprezentărilor de pe unele edificii, de simbolurile pe care le putem identifica pe numeroase fațade din oraș. Este suficient să ne referim doar la unul dintre simbolurile emblematice pentru domeniul inițiatic și la avatarurile pe care le a primit în cadrul arhitecturii arădene. Mă refer la „Dragon“, un simbol ancestral, care a căpătat noi valențe odată cu înființarea în 1408 a Ordinului cu același nume în regatul Ungariei. Mă voi opri aici asupra semnificațiilor acestui simbol în contextul cultural al Aradului din perioada devenirii sale ca oraș modern. Astfel, putem identifica cel puțin patru conotații ale acestui simbol, practic patru coordonate pe care elita vremii respective le-a asumat pentru comunitatea noastră urbană. Prima dimensiune este, dacă pornim de pe Bulevardul Revoluției, de la Palatul Fischer, cea caritabilă. Pe fațada principală a acestui edificiu, care a servit în perioada interbelică drept orfelinat de fete, sunt reprezentați doi dragoni. Se cunoaște că dragonul a primit și valențe filantropice în universul inițiatic al epocii medievale și moderne.
Pe bulevardul Decebal a funcționat, în a doua jumătate a secolului al 19 lea, filiala arădeană a Societății culturale Szechenyi, care s-a implicat semnificativ în numeroase proiecte. Nu trebuie să ne mire așadar că pe fațada respectivă găsim doi dragoni impozanți, alături de alte simboluri inițiatice revelatoare. În momentul realizării Liceului Regal de Băieți, prin anii 1870, actualul Colegiu Național „Moise Nicoară”, demers în care s-a implicat și Societatea Szechenyi, era cumva firesc ca dragonii să fie reprezentați și aici. Astfel, vom observa pe fațada din spate a liceului perechi de dragoni care desenează cu cozile lor încolăcite „caduceul “, simbol antic prin care zeii transmiteau cunoașterea oamenilor. Avem în cazul celor două clădiri coordonata mecenatului cultural și educațional, dublată de cea a învățăturii ca mijloc de emancipare individuală.
În zona Boul Roșu există unul dintre palatele emblematice ale orașului, Palatul Steiner, după numele arhitectului care l-a creat și care a locuit în el. Steiner a fost cel care a realizat și Palatul Rosznyai din piața Avram Iancu, un edificiu cu multe reprezentări ezoterice. Preocupat să transmită, prin intermediul arhitecturii sale, mesaje pentru contemporani dar și pentru posteritate, Steiner a inserat, alături de alte simboluri, dragonul, de data aceasta în ipostaza perechilor cu capetele încolăcite, ilustrând astfel unitatea contrariilor și înțelepciunea.
Iată doar câteva dintre semnificațiile deosebite ale reprezentărilor din arhitectura Aradului. Nu trebuie să ne mire sau să ne frapeze. Elitele vremii aveau conștiința propriei meniri.
Lasă un comentariu