Puțini arădeni cunosc că pe una dintre clădirile istorice situate pe strada Octavian Goga, la nr.3, se află reprezentată o scenă cu totul particulară din perspectivă inițiatică, ezoterică. Arhitectul Fenyves Karoly, membru în loja arădeană Concordia, a ținut să încifreze pe casa în care locuia ritualul masonic aferent gradului de calfă sau companion, grad la care probabil ajunsese în anul edificării clădirii, prin 1911.
Cine privește scena, unică în peisajul arhitectural din România, poate identifica în fapt reprezentarea alegorică a Templului lui Solomon, primul templu din istorie închinat Dumnezeului unic. Astfel, privind de jos în sus, se observă cele două coloane care străjuiesc intrarea în lăcașul sacru, Jakin și Boaz. Acestea simbolizau faptul că templul a fost edificat în forță de însuși Creatorul lumii. Scena care se deschide mai departe privirii reprezintă inițierea masonică la gradul de companion sau calfă, al doilea grad dintr-o lojă albastră, între cel de ucenic și cel maestru. Vedem foarte clar cele cinci călătorii simbolice efectuate de inițiat, la fel precum calfele din breslele medievale își făceau călătoriile de perfecționare în meserie. Mai mult, arhitectul Fenyves a ținut să înfățișeze și calfe care și contemplă opera, adică piatra cioplită, care a devenit , simbolic, în masoneria modernă, persoana inițiatului care trece prin transformări interioare fundamentale.
În partea de sus a scenei ochiul avizat poate zări două simboluri specifice atât masoneriei medievale, operative, cât și celei moderne, speculative. Echerul, simbolizând materia, este încălecat parțial de compas, unealtă ce aparține spiritualului. Practic, simbolic avem ilustrat progresul făcut de calfe, de companioni, pe drumul inițiatic, spre reconstrucția interioară. Spiritul, conform scenei, începe să domine parțial materia. Evident, mai este mult până la realizarea dezideratului, de aceea munca unui mason nu se termină niciodată.
Antoniu Martin, istoric și jurnalist
Lasă un comentariu