Fiscul german a luat sub lupă 50 de bănci şi fonduri de investiţii suspectate de tranzacţii oneroase la bursă. Paguba statului german este estimată la un miliard de euro. Zece cazuri au intrat şi în atenţia procuraturii, pentru evaziune fiscală de proporţii. Informaţiile au fost furnizate publicaţiei Sueddeutsche Zeitung de ministerele de finanţe ale mai multor landuri germane, fără a se intra în detalii care ar putea afecta secretul fiscal.
În atenţia autorităţilor fiscale sunt tranzacţii la bursă care, până în anul 2012, au profitat de o lacună a legii. Astfel, o serie de bănci şi investitori au putut să înşele fiscul prin restituiri repetate de impozit pe câştigurile de capital. La descoperirea lacunei legislative, s-a început cercetarea retroactivă a cazurilor suspecte. Autorităţile fiscale germane sunt de părere că folosirea acestei lacune legislative este ilegală.
Aproape niciun land german nu este scutit de evazionişti de calibru greu. În landul Hessen, unde se află şi metropola financiară Frankfurt am Main, sunt pe rol 30 de cazuri, cu un volum de 979 de milioane euro. Patru dintre aceste cazuri sunt cercetate şi de procuratură. În Bavaria, sunt cercetate opt cazuri în care fiscul ar fi fost înşelat cu 372 de milioane euro. În Nordrhein-Westfalen sunt cinci cazuri şi 50 de milioane euro. În Hamburg ar fi 13, iar în Baden-Wurttemberg două cazuri.
În capitala Baden-Wurttemberg, Stuttgart, procuratura anchetează cazul băncii Landesbank Baden-Wurttemberg (LBBW), cea mai mare bancă din sud-vestul Germaniei, a zecea ca mărime în ţară şi clasata între primele o sută din lume. Fiind o instituţie financiara de drept public, procuratura suspectează LBBW că şi-ar fi înşelat coproprietarul, landul Baden-Wurttemberg, şi a declanşat ancheta în cazul unor foşti manageri ai băncii.
„Suma în discuţie ar fi peste 100 de milioane de euro”, precizează Sueddeutsche Zeitung. Punctul de vedere al băncii LBBW a fost că „toate acţiunile care contrazic spiritul legislaţiei fiscale nu sunt acceptabile”. Vorbe frumoase, din partea unei bănci care, după declanşarea crizei financiare din 2008, a trebuit salvată cu bani de la stat.
Criza financiară declanşata oficial la 15 septembrie 2008 a afectat puternic Landesbank-urile germane, care în ambiţia de a-şi moderniza pachetele de tranzacţii după modelul anglo-american s-au umplut de „păduchi subprime”.
Capitalul acestor bănci regionale este în cea mai mare parte format din bani depuşi cuminte, de cetăţenul din Germania, la tradiţionalele Case de Economii, gen Sparkasse şi Volksbank. Landesbank-urile finanţează cu precădere proiecte de uz public, prin urmare sunt controlate politic. În consiliile lor de administraţie, dar şi în comisiile de control, stau înalţi funcţionari de stat.
Cu statul în spate, având rol de garant, aceste bănci s-au gândit să se lanseze pe plan internaţional. Ele au început să cumpere noile produse financiare bazate pe derivate. Sofisticatele pachete care includeau credite subprime au fost, după cum a reieşit din anchetele ulterioare, puţin sau deloc înţelese de politicienii care şi-au dat aviz pozitiv în achiziţionarea lor.
Banii de specula la bursă au fost împrumutaţi de pe pieţele bancare, care n-au ezitat să împrumute aceste bănci, cotate foarte bine de agenţiile de rating, pentru că erau sprijinite de statul german. Iar pentru a mări mereu miza de joc, băncile şi-au transferat business-ul speculativ asupra unor societăţi dedicate unor proiecte (Zweckgesellschaft), cu sedii sau simple căsuţe poştale înfiinţate în paradisuri fiscale.
Păgubiţii de criză ai băncii şi o armată de avocaţi au pornit lupta cu institutele financiare, atât pentru recuperarea banilor, cât şi pentru „lămurirea vinei”. Anchetele judiciare începute în 2008 au vizat persoane cu funcţii de răspundere de la mai toate băncile regionale germane: BayernLB, Landesbank Baden-Wurttemberg (LBBW), IKB Deutsche Industriebank, Sachsen LB, HSH Nordbank. Cu excepţia Bayern LB, aceste bănci au trebuit salvate de la insolvenţă prin intervenţia statului german.
La peste 200 de miliarde de euro este estimat pachetul de salvare al statului german, care prin garanţii şi injecţii de capital a salvat de la faliment aceste bănci „prea mari pentru a cădea”. Publicaţia Spiegel trecea în revistă sumele, în mai 2010: Hypo Real Estate – 150 mld. Euro; HSH Nordbank – 40 mld. euro; LBBW – 17,7 mld. euro; Sachsen LB – 17 mld. euro, IKB – 10 mld. Euro. Despre acest subiect am relatat pe larg în toamna anului 2010.
În cadrul actualelor cercetări de evaziune fiscală, la loc de frunte stă banca Hypo-Vereinsbank (HVB), care, după informaţiile obţinute de Sueddeutsche Zeitung, „împreună cu partenerii săi de afaceri se pare că a păgubit statul cu 200 de milioane euro”. Deşi Banca Federală a Germaniei (Bundesbank) a început cu ani în urmă să întrebe, prin sondaj, cu privire la scopul unor tranzacţii ale HVB pe bursă, Bundesbank-ul a fost „probabil înşelat”. Într-un mail intern, o persoană cu funcţie de răspundere de la HVB nota, încă din 2009, că „această formă de înşelăciune fiscală pare într-adevăr a fi larg răspândită”.
În replică, HVB a declarat: „Conducerea HypoVereinsbank a iniţiat în anul 2011, chiar după apariţia primelor indicii ale unei necesităţi explicative, un control intern. Banca a informat despre acesta, detaliat şi pro-activ, autorităţile fiscale. […] Chiar şi după declanşarea anchetei în 2012, conducerea şi Consiliul de Administraţie şi-au continuat implicarea pro-activă, perpetuând verificările interne”. Atât controlul intern cât şi ancheta judiciară sunt în curs, primele concluzii fiind aşteptate în primul semestru al anului 2014, consemnează ediţia online a postului de televiziune N-TV.
Articolul a apărut şi în HotNews
Lasă un comentariu