Creştinii ortodocşi sărbătoresc, astăzi, Înălţarea Domnului, cunoscută şi ca Ispasul sau Paştele Cailor. În această zi se pot înroşi ouă şi se taie mieii, iar în unele zone s-a păstrat tradiţia ca oamenii să se “bată” cu leuştean, ca să fie feriţi de rele şi de boli. În toate bisericile, astăzi, se fac slujbe de pomenire a eroilor.
De 96 de ani de Înălţarea Domnului se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor. Clopotele bisericilor vor fi trase la ora 12.00, în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.
Începând din secolul al IV-lea, Înălţarea este celebrată la 40 de zile după Paşti, întotdeauna într-o zi de joi.
Oamenii se salută în această zi cu formulele „Hristos s-a Înălţat!” şi „Adevărat s-a Înălţat!”.
Timp de patruzeci de zile de la Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că el este Mântuitorul înviat. La sfârşitul celor 40 de zile, Mântuitorul s-a arătat pentru ultima dată ucenicilor, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, s-a înălţat la cer sub privirile lor.
Potrivit tradiţiei, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer este situat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor. Micuţa capelă rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos. Capela Înălţării Domnului este un loc de închinăciune, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani.
În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit cum Mântuitorul s-a ridicat la Cer şi apoi a povestit cele întâmplate.
Tot în tradiţia populară se spune că cine moare de Ispas nu mai trece prin Judecata de Apoi, ci ajunge direct în Rai.
Lasă un comentariu