ActiveWatch a lansat raportul anual privind situația libertății de exprimare în România – „FreeEx 2015-2016 – Libertatea Presei în România”. Documentul a fost făcut public cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, care se sărbătoreşte în toată lumea în data de 3 mai.
Potrivit raportului, problemele structurale ale presei din România s-au manifestat vizibil și în anul 2015. Justiția a reușit să scoată la iveală metodele prin care mass-media au fost aservite în ultimii ani mediului politic, prin mecanisme corupte de finanțare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice instituții de presă, folosirea presei pentru șantaj sau implicarea ei în acte de corupție la cel mai înalt nivel.
Indexul global al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere plasează România pe locul 49, urcând trei locuri față de anul precedent. Organizația punctează principalele probleme ale presei din țara noastră: „Politizarea excesivă a mass-media, mecanisme corupte de finanțare, politici editoriale subordonate intereselor proprietarului, infiltrarea redacțiilor de către serviciile de informații – efecte ale transformării mass-media în instrumente de propagandă politică în ultimii ani”[1].
Principalele evenimente din 2015-2016 cu impact asupra libertății de exprimare:
- Au apărut noi cazuri de corupție în presă, de care se fac vinovați patroni și administratori de presă, dar și jurnaliști.
- Un cotidian a fost oferit drept mită unui politician acuzat de corupție, conform unui rechizitoriu DNA.
- Mai mulți patroni de presă au fost arestați pentru corupție și evaziune fiscală.
- Meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, șantaja sau pentru a face trafic de influență.
- Dosarele DNA au probat cum politicieni de la vârf dictau conținutul editorial al unor instituții de presă importante.
- Unele materiale de presă despre fostul Ministru de Interne, Gabriel Oprea, au fost ocolite de principalele redacții naționale.
- Mai mulți jurnaliști au fost îndepărtați din redacții din cauză că nu s-au aliniat orientării politice a acestora.
- Directorul unui cotidian a fost filat de persoane necunoscute.
- Infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciilor de informații a fost reconfirmată în 2015.
- Directorul SRI, George Maior, a jignit și a amenințat deschis oponenții legilor Big Brother.
- Unele autorități locale au făcut eforturi pentru a bloca difuzarea unor materiale jurnalistice critice la adresa lor.
- Avertizorii de integritate au fost hărțuiți de instituții sau companii publice.
- Instituțiile statului blochează accesul la informații despre evenimente-cheie din istoria recentă a României – Revoluția din decembrie 1989, Mineriada din iunie 1990 sau tragedia din clubul Colectiv.
- Numeroase autorități centrale și locale evită în mod sistematic să răspundă la solicitări de informații.
- La fel ca și anul trecut, au existat destul de multe situații în care autoritățile românești au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorității maghiare.
- În 2015 a continuat avalanșa de insolvențe care afectează instituțiile de presă în ultimii ani. O bună parte a televiziunilor și cotidianelor naționale au acumulat datorii către stat sau către alte entități private.
- Disponibilizările în redacții au continuat și în anul 2015, efect al dificultăților economice care afectează piața de media.
- Cea mai mare agenție de știri privată din piață a fost marcată de o gravă criză internă, redacția fiind afectată de plecări masive.
- Au fost lansate produse consistente de media online, inițiate de jurnaliști cu experiență, și a apărut o nouă agenție de știri.
- Apropierea anului electoral a generat o adevărată competiție în mediul politic în vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiară și de problemele penale ale patronilor.
- Obligațiile fiscale care au afectat, începând cu 1 ianuarie 2009, jurnaliștii remunerați pentru activități independente aferente drepturilor de autor, au fost anulate prin Legea amnistiei fiscale.
- Parlamentul a respins raportul anual de activitate al TVR, Consiliul de Administrație fiind demis.
- Activitatea televiziunii publice a fost marcată de criza financiară în care continuă să se afunde, bugetele pentru producție scăzând dramatic.
- Măsura insolvenței este tot mai des vehiculată ca soluție pentru situația TVR, în timp ce modificarea legii de funcționare continuă să nu prezinte interes politic.
- TVR a pierdut în instanță procese cu 762 de salariați cărora trebuie să le plătească salariile neindexate în perioada 2008-2012.
- CNA a continuat să se discrediteze în spațiul public din cauza proastei funcționări, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri.
- Asupra instituției planează suspiciuni de corupție. Președinta și o fostă membră CNA sunt judecate pentru fapte de corupție.
- CNA continuă să aplice sancțiuni care nu țin cont de dreptul la liberă exprimare.
- A fost adoptată o modificare la Legea audiovizualului care permite Parlamentului demiterea Președintelui CNA odată cu respingerea raportului anual, un mecanism care deschide porțile arbitrariului și abuzului politic.
- Saga adoptării legislației de tip „Big Brother” continuă. După ce Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale în 2014 și 2015, o parte din aceste legi au fost reintroduse de autorități sub pretextul recentelor atacuri teroriste din Europa.
- Dorința unor actori politici de a reincrimina insulta și calomnia rămâne un pericol constant pentru libertatea de exprimare.
- Guvernul Ponta a inițiat modificarea Legii achizițiilor publice, eliminând prevederile referitoare la transparența contractelor de publicitate publică, prin exceptarea de la obligațiile legii, a achiziționării de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media.
- Trecerea la sistemul de transmisie digitală a fost din nou amânată.
- Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod Civil. Numărul proceselor este în creștere.
- Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei, de necesitate într-o societate democratică și limitează nejustificat dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în edițiile tipărite ale ziarelor, care de multe ori, nici nu se află în proprietatea și controlul celor sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea la ștergerea unor articole din spațiul online.
- Jurnaliștii români continuă să fie ținte ale comportamentului agresiv. Mulți dintre cei care atacă fizic sau verbal jurnaliștii sau încearcă să îi intimideze sunt politicieni, funcționari publici, oameni de afaceri.
Mecanisme corupte de finanțare a presei
Dosarele DNA au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanțare ale presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri și patroni de media. Mai mulți patroni de presă au fost arestați pentru corupție și evaziune fiscală.
Doi primari de sector, inculpați pentru fapte de corupție, au cumpărat protecția presei cu banii luați din mită. Aceștia au achitat servicii de publicitate către posturile de știri B1TV, România TV și OTV din sumele obținute de la firmele care aveau contracte cu primăria și care trebuiau să remită un procent de 10% – 15% din banii încasați de la primărie.
Resursele publice finanțează televiziunile unor baroni locali. Cel mai bun exemplu este al baronilor Constanței, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, care au folosit presa pentru acte de corupție.
Un ziar „quality”, Evenimentul zilei, a fost oferit mită de un om de afaceri unui politician acuzat de corupție. Același ziar a fost folosit de patronul său pentru a facilita infracțiuni. Potrivit procurorilor, Dan Andronic, patronul ziarului la momentul comiterii infracțiunilor, a fost inclus într-un grup infracțional care se ocupa de retrocedări ilegale de proprietăți pentru a exercita presiuni prin intermediul ziaruluideținut, dar și pentru relațiile la nivel înalt pe care le avea[1].
Au apărut noi cazuri de șantaj prin intermediul presei. Trei persoane din conducerea publicației săptămânale „Atac de Buzău” au fost acuzate că au cerut (și primit) bani și alte bunuri, inclusiv o mașină, pentru a nu publica materiale denigratoare la adresa unor politicieni și oameni de afaceri.
Instrumentalizarea presei în interes personal
Dosarul Gala Bute a adus noi dovezi privind aservirea editorială a unor importante instituții media față de interesele Elenei Udrea și ale PD-L în perioada 2010-2012. Fostul ministru PD-L Elena Udrea dicta politica editorială a unor importante instituții de presă, printre care televiziunile Pro TV, Realitatea TV, B1TV, ziarele Evenimentul zilei, Ziarul Financiar și agenția de știri Mediafax. Apropiații săi impuneau subiecte, modificau știri, cenzurau știri, stabileau întrebările unor interviuri sau transmiteau articole care erau publicate de instituțiile media. Scopul acestora era prezentarea unei imagini cât mai favorabile Elenei Udrea.
Din stenogramele dosarului în care sunt implicați fostul primar al Constanței și fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, reiese că Nicușor Constantinescu dicta activitatea editorială a cotidianului Telegraf și a televiziunii Neptun TV, „comandând campanii de presă îndreptate în sprijinul poziției sale procesuale și împotriva Direcției Naționale Anticorupție”[2].
Alți edili locali au folosit o parte a presei locale ca instrument de șantaj și de presiune la adresa adversarilor politici sau a unor funcționari publici. Primarul băimărean Cherecheșpunea presiune prin intermediul presei asupra consilierilor locali să voteze în favoarea intereselor sale, dar și asupra altor funcționari publici care se opuneau deciziilor lui[3].
Fenomenul migrației jurnaliștilor în mediul politic a continuat în 2015 și 2016, contribuind la erodarea credibilității și a identității acestei profesii (rapoartele FreeEx din ultimii ani consemnează astfel de cazuri).
Patroni cu probleme penale
Valul de dosare deschise în ultimii ani de procurori unor patroni de presă din România a continuat să adune nume marcante. Unele dintre aceste dosare vizează fapte care au legătură directă cu activitățile de presă ale patronilor, altele au legătură cu celelalte afaceri ale acestora.
Noi nume au apărut în rechizitoriile procurorilor, printre care Dan Andronic, proprietarul cotidianului Evenimentul zilei și al săptămânalului Capital. Acesta este urmărit penal în cel mai mare dosar de retrocedări ilegale, fiind acuzat că a exercitat presiuni prin mass-media. Adrian Sârbu, proprietarul Mediafax Group și fost acționar și CEO la cel mai mare grup de televiziune, este trimis în judecată pentru instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare[4]. Dan Adamescu, proprietarul cotidianului România liberă, a fost condamnat la patru ani și patru luni de închisoare pentru fapte de corupție[5]. Dintr-un dosar DNA reiese că Maricel Păcuraru, co-proprietarul Realitatea TV, ar fi mituit-o pe judecătoarea Mariana Moncea, care a aprobat intrarea în insolvență a societății care deține televiziunea. Păcuraru se află în închisoare din 2014, când a fost condamnat la 4 ani de detenție pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, în cazul Poșta Română. Sebastian Ghiță, deputat PSD, persoana care controlează prin interpuși canalul de știri România TV, a fost inculpat în două noi dosare de corupție. Într-unul din acestea este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat, condus de cumnatul fostului premier Victor Ponta[6]. Într-un alt dosar, Ghiță este acuzat că și-a folosit influența pentru numirea sau menținerea unor persoane în funcții importante în instituții publice, cu scopul de a le angrena într-un mecanism infracțional care presupunea satisfacerea intereselor sale ilicite[7].
Presiuni ale autorităților
Infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciilor de informații a fost reconfirmată în 2015, după ce anul 2012 consemnase un caz similar, confirmat și de SRI (detalii în raportul FreeEx 2012). Mai mult, fostul șef al SRI, George Maior, a confirmat existența acestor practici într-un interviu pe care l-a acordat B1 TV pe 25 ianuarie 2015, când se afla încă în funcție. În același interviu, Maior a jignit și amenințat deschis oponenții legilor Big Brother (jurnaliști, organizații de drepturile omului, membrii Curții Constituționale).
Jurnalistul Cătălin Tolontan (director al cotidianului Gazeta Sporturilor) a fost vizat de o operațiune de filaj în perioada în care lucra la o anchetă despre responsabilitatea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) în incendiul de la clubul Colectiv și în care discuta despre o posibilă mușamalizare a cazului de către Ministerului de Interne (MI) și IGSU. Ancheta GSP furniza informații potrivit cărora oameni din DGIPI, serviciul de informații al MI, ai cărui lucrători ar fi beneficiat de sponsorizările de la asociațiile pompierilor.
Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a obținut textul unui editorial cu o zi înainte ca acesta să fie publicat în cotidianul local Graiul Maramureșului. La numai patru ore după transmiterea textului în rețeaua internă a redacției, autorul a fost sunat de primarul Cherecheș, care i-a reproșat conținutul acestuia. Ziarul a publicat editorialul respectiv așa cum era programat, pe 24 februarie. În aceeași zi, publicația a primit din partea primăriei o somație să desființeze până pe 2 martie chioșcurile de difuzare a presei pe care le deținea în oraș.
În octombrie 2015, toate cele patru rețele de televiziune prin cablu din Năvodari și-au întrerupt emisia în timp ce postul Antena 3 difuza o investigație despre apropiați ai primarul Năvodarului. Oficiali de la firmele de cablu au confirmat actul de vandalism, o tăiere intenționată de fibră optică, dar nu au găsit vinovații.
Forțele de ordine continuă să se comporte abuziv cu cetățenii care protestează sau semnalează public abuzuri.La sfârșitul lunii iunie 2015, reprezentanți din Poliția Română au chemat la secții pentru audieri sau au căutat la domiciliu sau la locul de muncă zeci de persoane care semnaseră o petiție care critica mai multe instituții publice din județul Hunedoara pentru lipsa de reacție cu privire la gestionarea conflictelor și controverselor apărute din cauza unei microhidrocentrale de pe Râul Alb. În conținutul petiției se cerea inclusiv demiterea unui șef de inspectorat județean de Poliție.
În același timp, instanțele continuă să anuleze sancțiunile forțelor de ordine împotriva protestatarilor pașnici.
Avertizori de integritate hărțuiți de instituții publice
În lunile iulie și august, trei funcționari CNADNR (Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA) au semnalat prin intermediul presei o serie de nereguli administrative grave în activitatea companiei. Drept răspuns, instituția a declanșat o cercetare disciplinară împotriva lor și le-a suspendat temporar contractele de muncă până la încheierea cercetării.
Presiuni editoriale
Canalul de știri B1 TV a fost acuzat de un jurnalist de atitudine favorabilă față de premierul Ponta, după ce postula întrerupt pe 4 aprilie 2015 colaborarea cu acesta. Cătălin Prisacariu a menționat existența unor presiuni editoriale care aveau ca scop prezentarea cât mai favorabilă a lui Ponta în cadrul emisiunii moderate de el, presiuni exercitate prin intermediul unor discuții și a unor sms-uri prin care i se cerea ce „subiecte trebuia să fie amânate, altele pur și simplu evitate, unii oameni protejați, alții călcați în picioare”.
În august 2015, publicista Daniela Rațiu, colaboratoare neremunerată a ziarului Evenimentul zilei, a acuzat că i-a fost cenzurat un material despre generalul Gabriel Oprea și că a ales să-l publice pe platforma online a ziarului Adevărul, care, la rândul său, a șters acuzațiile de cenzură.
La rândul său, PDG al TVR, Stelian Tănase, l-a acuzat pe vicepremierul de la acea oră, Gabriel Oprea, că ar fi comandat „lichidarea” sa din fruntea TVR pentru căa refuzat să elimine un material despre plagiatul demnitarului.
Accesul la informații
Multe dintre autoritățile centrale și locale evită în mod sistematic să răspundă la cererile de informații, așa cum reiese din date furnizate de organizații neguvernamentale. Adeseori, autoritățile locale adoptă prevederi prin care blochează accesul la informații, în loc să îl faciliteze. Taxe exagerate sunt impuse pentru eliberarea de documente de interes public, iar ziariștii și bloggerii locali trebuie să îndeplinească uneori condiții restrictive pentru a obține acreditări de presă, care, în practică, nici nu ar trebui să fie necesare.
Stenogramele ședințelor de Guvern din timpul Mineriadei din 1990 și stenogramele unor comisii parlamentare referitoare la Revoluția din 1989 sunt secrete de stat.
Instanțele de judecată dau de multe ori câștig de cauză celor care fac plângeri pentru încălcarea Legii accesului la informații, însă puțini jurnaliști dispun de resursele necesare unor acțiuni în instanță.
Implementarea Legii accesului la informațiile de interes public are nevoie de o atenție urgentă din partea Guvernului. Au apărut inițiative legislative care îmbunătățesc accesul la informații, însă acestea nu sunt încă adoptate.
Condiții economice
Piața de media continuă să se afle într-o transformare generată de diferite cauze, de la criza financiară din 2008, până la problemele financiare și penale ale unor patroni și repoziționările impuse de impactul noilortehnologii și de schimbările pe care acestea produc în obiceiurile de consum.
Televiziunea publică nu reușește să se redreseze și înregistrează datorii de peste 150 milioane de euro față de bugetul de stat sau alți creditori. Dar și mediul privat se confruntă cu probleme similare. Toate televiziunile de știri au datorii și numai una dintre ele a înregistrat profit în anul 2014[8]. Într-o situație similară se regăsesc și televiziunile generaliste, în timp ce presa scrisă își continuă declinul, atât la nivelul audiențelor, cât și al rezultatelor financiare.
Disponibilizările în redacții au continuat și în anul 2015, efect al dificultăților economice care afectează piața de media. Nume consacrate (Cristian Tudor Popescu, Florin Negruțiu, Dan Turturică, Marius Tucă ș.a.) au părăsit în anul 2015 redacțiile unor publicații importante (Gândul.info, România liberă, Jurnalul Național).
Problemele penale ale patronului Adrian Sârbu au afectat puternic redacția celei mai importante agenții de presă private. Începutul lui 2016 a consemnat un val masiv de plecări de la Mediafax, aproape întreaga echipă de conducere și jumătate din redacție părăsind redacția[9]. Situația este îngrijorătoare, având în vedere faptul că Mediafax era singura alternativă privată la agenția de știri publică Agerpres, finanțată direct de la bugetul de stat. O bună parte din echipa care a părăsit redacția Mediafax s-a alăturat în februarie 2016 unei noi agenții de presă, News.ro.
Într-un context marcat de declinul presei tipărite și al televiziunilor de știri, zona presei online și-a continuat traseul ascendent din ultimii ani, ajutată și de creșterea pieței de publicitate online și a numărului de utilizatori de internet. Anul 2015 a avut o dinamică aparte, fiind martorul lansării unor produse premium realizate de nume consacrate care au părăsit presa tradițională în ultimii ani. Dintre aceste proiecte menționăm Pressone.ro, Republica.ro, Profit.ro și agenția de știri News.ro. Spre deosebire de anii precedenți, în care majoritatea inițiativelor independente din spațiul online au aparținut unor jurnaliști tineri, în 2015 și 2016 proiectele lansate au reunit jurnaliști cu experiență și notorietate în spațiul public. Un alt aspect pozitiv este că aceste noi proiecte au reușit să formeze redacții numeroase și să producă fluxuri constante de conținut de calitate, de la știri, anchete de impact și reportaje, la analize și comentarii.
Facilități și subvenții pentru mass-media
Apropierea anului electoral a generat o adevărată competiție în mediul politic în vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiară și de problemele penale ale patronilor. Guvernul Ponta, PNL și alți actori au încercat să creeze un Fond Audiovizual destinat televiziunilor; un proiect depus în Parlament încerca să creeze un Fond Special pentru Jurnalismul de Investigație; un alt proiect, care a fost adoptat, stipulează că jurnaliștii membri ai uniunilor de creație vor primi indemnizații de 50% la pensie.
Guvernul și Parlamentul au corectat reglementările în domeniul drepturilor de autor prin noul Cod Fiscal și o Lege a aministiei fiscale. Astfel, au fost anulate obligațiile fiscale care au afectat începând cu 1 ianuarie 2009 jurnaliștii remunerați pentru activități independente aferente drepturilor de autor.
Mediile publice
Imaginea televiziunii publice a fost puternic marcată de gafa editorială produsă în contextul tragediei din clubul Colectiv. TVR nu a transmis în noapte de 30 octombrie știri sau imagini în direct despre incendiul din clubul Colectiv, unde 64 de persoane și-au pierdut viața. Niciunul din canalele TVR nu și-a întrerupt emisia pentru a transmite informații despre situația din clubul Colectiv.
Conducerea Televiziunii Române a fost demisă în luna septembrie, când Parlamentul a respins Raportul de activitate al TVR depus încă din luna aprilie[10]. În schimb, raportul de activitate al radioului public nu a fost votat nici până la data scrierii acestui raport. Ca de fiecare dată, au apărut dispute politice pe marginea votului, unii politicieni acuzând existența unor interese politice. Fostul PDG, Stelian Tănase, l-a acuzat pe vicepremierul de la acea oră, Gabriel Oprea, că ar fi comandat „lichidarea” sa din fruntea TVR pentru că a refuzat să elimine un material despre plagiatul demnitarului.
Situația economică a continuat să fie principala problemă care afectează funcționarea televiziunii publice. Criza financiară a afectat în continuare activitatea editorială și a determinat o restrângere severă a producției, precum și închiderea TVR News. Situația disperată generată în februarie 2016 de costurile determinate de procesele pierdute cu 726 de salariați a readus în agenda publică situația televiziunii publice. Politicieni și demnitari au preluat subiectul, fără a oferi soluții realiste de rezolvare a problemelor structurale cu care se confruntă TVR, propunerile venite fiind mai degrabă soluții de conjunctură, care răspund pe termen scurt nevoilor TVR, fără a rezolva cauzele problemelor.
Preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin (PSD), a depus în februarie 2016 un proiect de modificare a Legii 41/1994 a cărui principală prevedere este separarea funcțiilor de președinte și director general la televiziunea și radioul public. Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masădin Camera Deputaţilor, Gigel Știrbu (PNL), a respins ideea modificării Legii de funcționare, considerând că nu este o prioritate și nu răspunde nevoilor urgente ale televiziunii publice.
Radioul public a declanșat o campanie împotriva acestei inițiative legislative, campanie care a generat discuții aprinse și o sancțiune din partea CNA. Unii jurnaliști au acuzat intențiile manipulatorii din spatele acestei campanii și au reclamat faptul că li s-a impus să difuzeze știri care „nu respectă propriile noastre standarde, adică citarea unei surse” și care au ignorat complet celelalte opinii exprimate în spațiul public față de modificarea Legii de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune.
În 2015 au continuat să curgă sentințele privind incompatibilitea unor persoane cu funcții de conducere în SRR. Instanțele au confirmat deciziile prin care Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa stării de incompatibilitate în cazul mai multor membri ai structurilor de conducere ale SRR și TVR.
Consiliul Național al Audiovizualului
Conflictele interne din CNA au continuat și în 2015, chiar dacă la o intensitate mai redusă față de anii anteriori. Șase membri ai Consiliului au retras sprijinul acordat Președintelui instituției, Laura Georgescu, și au cerut Parlamentului revocarea din funcție a acesteia. Refuzul președintei Consiliul Național al Audiovizualului(CNA) de a-și da demisia din funcție a obligat alți actori să intervină, prin mijloace mai dure, pentru deblocarea situației, propunând un mecanism de demitere a șefului acestei instituții, mecanism inexistent în legislația actuală. Astfel, cei doi președinți ai comisiilor parlamentare de cultură din Senat și Camera Deputaților au propus ca respingerea raportului anual de activitate să atragă demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului. Propunerea a fost adoptată de Parlament.
În februarie 2015, CNA a convocat reprezentanții radiodifuzorilor într-o ședință în care au fost anunțați că instituția va crește nivelul amenzilor aplicate, dacă staţiile vor continua să aibă abateri constante de la legislaţia audiovizualului. Intențiile nu au fost însă confirmate de realitate, nivelul sancțiunilor rămânând la un nivel mai degrabă scăzut, în timp ce volumul acestora pare ridicol de mic în raport cu gravitatea încălcărilor legii din spațiul audiovizual.
Președinta Consiliului, Laura Georgescu, este inculpată în două dosare penale. Într-unul din ele, pentru că a instigat la întocmirea unor sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor plângeri ce au intrat în analiza plenului CNA și care au fost soluționate prin sancționarea a șapte posturi de televiziune. În celălalt, este trimisă în judecată alături de o fostă membră CNA, Narcisa Iorga, pentru că au îndrumat un patron de televiziune și cunoscut om politic să apeleze la unii politicieni cu notorietate cu scopul de a influența votul unor membri, astfel încât să-și recupereze licența postului pe care-l controla. Niciuna din cele două nu a demisionat în urma acțiunii procurorilor. Președinta CNA susține că nu s-ar fi făcut intervenții politice, în timp ce Iorga a negat că ar avea vreo vină.
Legislație
Saga adoptării legislației de tip „Big Brother” continuă. Există un interes foarte puternic al structurilor de securitate pentru adoptarea de prevederi legislative care să permită supravegherea generalizată. Aceste structuri, în frunte cu Serviciul Român de Informații, au jucat și joacă un rol esențial în ceea ce privește forma în care aceste legi au fost și sunt adoptate de către Parlament, deși ele nu au drept de inițiativă legislativă. De altfel, fostul director SRI, George Maior, a jignit și amenințat deschis oponenții legilor „Big Brother” (jurnaliști, organizații de drepturile omului, membrii Curții Constituționale).
O parte din legile declarate neconstituționale de Curtea Constituțională în 2014 și 2015 au fost reintroduse pe agenda Guvernului și a Parlamentului, autoritățile folosindu-se de atentatele teroriste din Europa pentru a justifica necesitatea lor.
Reincriminarea insultei și a calomniei rămâne o amenințare constantă pentru libertatea de exprimare. O senatoare a introdus în toamna lui 2015 un nou proiect legislativ în acest sens. În aprilie 2016, Senatul a adoptat tacit un proiect de lege care reincriminează “ofensa adusă unor însemne”.
Guvernul Ponta a inițiat modificarea Legii privind achizițiile publice, prin eliminarea prevederilor referitoare la transparența contractelor de publicitate publică (introduse în 2005) și exceptarea, în mod explicit, de la obligațiile legii, a achiziționării de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media[11].
România nu a reușit să respecte termenul (deja amânat) pe care și l-a stabilit pentru trecerea definitivă la televiziunea digitală. La 17 iunie 2015 trebuia să fie întreruptă orice transmisie în semnal analogic, dar tranziția a fost prelungită de Guvern până la data de 31 decembrie 2016.
Jurnaliști, fotografi și cameramani decedați sau răniți în clubul Colectiv
În tragedia ce a avut loc pe 30 octombrie 2015 în clubul Colectiv și-au pierdut viața și au fost răniți mai mulți jurnaliști, fotografi și cameramani[12].
Au decedat:
Teodora Maftei, fotograf şi editor la Pro TV.
Ștefan Rusitoru,editor de image la Televiziunea Română.
Claudiu Petre, blogger și fotograf.
Liviu Zaharescu, fotograf pentru publicația online Let’s Rock România.
Alexandru Chelba, fotograf.
Roxana Boghian, fotograf de concerte.
Andra Elena Toader, fotograf la un studio de evenimente.
Alexandra Matache, absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București.
Răniți:
Bogdan Moleşag, cameraman la Prima TV.
Cătălin Ilnițchi.
Mihai Anghel.
Cătălin Grădinariu.
***
[1]Printesa Lia catre Dan Andronic: Este atat de important sa ajungem la omul potrivit (interceptari), V.M., HotNews.ro, 12 decembrie 2015
[2]STENOGRAME Cum exercita Nicusor Constantinescu „o influenta covarsitoare” asupra cotidianului Telegraf si a televiziunii TV Neptun”: „Ati dat luni un material, 2 pagini mari cu ce mi s-a intamplat mie si mai departe nu mai scrie nimeni nimica, ma, manca-ti-as, zici ca… totul e ok!”, Victor Cozmei , HotNews.ro, 16.04.2015
[3]INCENDIAR! Primarul Chereches, santaj mascat. Punea presiune pe consilierii locali prin trustul media pe care il controla, ziarmm.ro, Ciprian Dragoș, 14.11.2015
[4]„Update Adrian Sârbu, arestat pentru 30 de zile. Decizia nu este definitivă”, Sorin Ghica, Adevărul.ro, 3 februarie 2015.
[5]„Milionarul Dan Adamescu, condamnat la patru ani și patru luni de închisoare. Unul dintre judecătorii șpăgari a primit o pedeapsă record: 22 de ani de închisoare”, Virgil Burlă, EvZ.ro, 2 februarie 2015.
[6]DNA: Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au făcut presiuni ca firma lui Herţanu să obţină contract la Comarnic, Daciana Ilie, Mediafax, 18.02.2015
[7]Portretul de mafiot facut de DNA lui Sebastian Ghita: Control total in Prahova,Ziare.com, 28 Martie 2016
[8]„BILANȚ 2014. Antena 3, singura pe profit între televiziunile de știri. Pierderile Realitatea TV s-au adâncit la 18 milioane de euro”, Iulia Bunea, Paginademedia.ro, 10.06.2015.
[9]“Val de plecări la agenția Mediafax într-o singură zi”, Iulia Bunea, Paginademedia.ro, 13.01.2016.
[10]“Raportul de activitate al TVR a fost respins de Comisiile de Cultură”, PaginaDeMedia.ro, Carmen Andronache, 16.09.2015.
[11] Punct de vedere al CJI și COM referitor la Proiectul de lege privind achizițiile publice, www.cji.ro, 31 iulie 2015.
[12] „Portretele celor 64 de tineri care si-au pierdut viata in urma incendiului din Colectiv”, Pro TV, 14.03.2016.
Lasă un comentariu