Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Arad a dat publicităţii o informare legată de măsurile pe care populaţia trebuie să le ia pentru a preveni infecţia cu virusul West Nile, transmis de ţânţari.
De asemenea, a informat autorităţile administrative şi reţeaua medicală despre măsurile pentru combaterea și controlul populației de țânțari, respectiv măsurile de întărire în supravegherea infecţiei cu virus West Nile şi cazurile confirmate până la acest moment.
Iată comunicatul de presă al DSP Arad:
Măsuri de prevenire pentru infecţia cu virusul West Nile
Ţinând cont de contextul climatic favorabil dezvoltării vectorilor (ploi urmate de perioade de încălzire precum şi inundaţii în unele zone) dar şi confirmarea celor 5 cazuri de meningo-encefalită cu virus West Nile în România şi a celor 19 cazuri de infecţie virus West Nile în ţările Uniunii Eupopene precum şi a celor 29 cazuri în Serbia în judeţe din Banatul de vest la graniţă cu România, informăm populaţia cu privire la infecţia cu virusul West Nile.
Este o boala infectioasa produsa de virusul West Nile care este transmis prin intepatura de tantar. La om, in majoritatea cazurilor, infectia are manifestari subclinice, iar cand acestea sunt tipice, spectrul clinic si severitatea pot fi foarte variate.
Nu există un tratament specific al acestei boli şi nici un vaccin care să prevină, motiv pentru care împiedicarea înmulţirii şi evitarea înţepăturilor de ţânţar sunt principalele măsuri de prevenire a îmbolnăvirii.
Ce trebuie sa ştim despre ţânţari?
Ţânţarii transmit agenţi patogeni care produc îmbolnaviri la om si la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste făcând parte şi infecţia cu virusul West Nile. Pentru a-şi depune ouăle femelele de ţânţari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenţi patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora. Ţânţarii trăiesc şi se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub forma de larve (ouă), fie sub forma adultă.
Larvele de ţânţari se găsesc:
– în apa acumulată în subsolurile blocurilor;
– în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;
– în bălţile care se formează în apropierea locuinţelor, din apa care curge din conductele sparte şi din alte instalaţii neîntreţinute;
– în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte;
– în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întamplare în preajma locuinţelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– în apa din gropile şi şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii.
Ţânţarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Ţânţarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuinţe, subsoluri, poduri, coteţe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor.
Cum putem împiedica ţânţarii să se înmulţească în preajma noastră?
– prin evacuarea apei din subsoluri;
– prin repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuintelor;
– prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau sa le protejăm de accesul ţânţarilor
acoperindu-le bine cu capace potrivite;
– prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuiesc, în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc ţânţarii;
Cum să evităm înţepăturile de ţânţari?
– purtând îmbrăcăminte cu maneci lungi şi pantaloni lungi, dacă ieşim seara din locuinţe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în padure, la pescuit;
– utilizând substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor comercializate in farmacii (DEET, icaridină/ picardină, IR 3535), în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care sa le aplicăm pe părţile descoperite ale corpului;
– impiedicând patrunderea ţânţarilor în casa (plase protecţie la ferestre/ uşi);
– utilizând substanţe insecticide în locuinţă /în jurul locuinţei;
– utilizând în locuinţă aerul condiţionat;
– utilizând plase impotriva ţânţarilor în jurul paturilor, în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber;
– acoperind patuţul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor.
Care sunt simptomele contactării virusului?
La majoritatea oamenilor nu există simptome.
Aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu virus West Nile nu prezintă niciun fel de manifestări. Unele persoane, până la 20% dintre cei infectați, pot prezenta o formă ușoară de infecție manifestată prin febră, dureri de cap, dureri de corp, greață, vomă și uneori creșterea în volum a ganglionilor limfatici și erupție cutanată pe fața anterioară și posterioară a toracelui și abdomenului. Un procent mic de persoane, aproximativ 1 din 150 infectate, pot dezvolta forma severă a bolii, de fapt o meningo-encefalită, manifestată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, comă, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, pierderea sensibilității și paralizie, simptomatologie ce poate persista, iar afectarea neurologie poate lăsa sechele.
În cazul simptomelor severe se recomandă prezentarea de urgenţă la medic .
Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Arad a informat unităţile administrativ teritoriale şi reţeaua medicală (medici de familie, neurologie, medici de la serviciul de urgenţe, boli infecţioase etc.) despre măsurile pentru combaterea și controlul populației de țânțari, respectiv măsurile de întărire în supravegherea infecţiei cu virus West Nile şi cazurile confirmate până la acest moment.
DIRECTOR EXECUTIV
CĂTANĂ CONSTANTIN
Lasă un comentariu