Majorarea salariului minim pe economie la 1.450 lei pune o presiune și mai mare asupra angajatorilor din România, încurajând găsirea unor metode prin care să se eschiveze de la plata contribuțiilor către stat.
„A fost înregistrat un cuantum al amenzilor pentru munca la negru îngrijorător, peste un milion de lei în cinci zile de controale la nivel național. E semn că acest fenomen negativ pentru societate, cu consecințe grave pe termen scurt și lung este departe de a fi eradicat. Având în vedere că primăvara se redeschid șantierele, solicităm în special companiilor cu profil construcții, care își vor reîncepe activitatea, să se asigure că lucrătorii sunt în legalitate în ceea ce privește contractele individuale de muncă, să reinstruiască personalul din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, să ia orice măsură legală pentru a preveni accidentele la locul de muncă și să se asigure că este respectată legislația muncii în vigoare”, a declarat Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat.
Sancțiuni aplicate
Inspecţia Muncii a desfăşurat, în perioada 13-17 martie 2017, acţiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare totală de circa 360.000 de euro, adică 1.617.500 de lei.
Au fost depistate 122 de persoane care lucrau fără forme legale. În domeniul relaţiilor de muncă, la nivel național s-au aplicat amenzi în valoare de 1.312.500 de lei din care 1.030.000 de lei pentru muncă la negru. Au fost efectuate 1.700 de controale.
În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au aplicat amenzi în valoare de 305.000 lei. Angajatorii au comunicat către inspectoratele teritoriale de muncă 91 de evenimente care, în urma cercetărilor efectuate de inspectorii de muncă, vor fi încadrate sau nu ca fiind accidente de muncă. Au fost efectuate 1.185 de controale în domeniu.
Cauzele muncii „la negru”
Cauzele muncii „la negru” sunt extrem de variate, au o determinare multifactorială şi ţin de situaţia economică a angajatului şi angajatorului la un moment dat, de nivelul de instruire a acestora şi nu în ultimă instanţă, de cadrul legal şi regimul sancţionator. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt:
– dezechilibrul dintre cererea şi oferta de locuri de muncă pe piaţa muncii;
– fiscalitatea apreciată drept ridicată de către majoritatea operatorilor de pe piaţa muncii;
– existenţa economiei subterane;
–majoritatea angajatorilor sunt adepţii politicii de obţinere a unor profituri importante pe termen scurt, în detrimentul strategiilor de dezvoltare a firmei pe termen mediu şi lung;
– instabilitatea economico-financiară a unor întreprinderi private din categoria IMM-urilor;
– vulnerabilitatea unor largi categorii socio-profesionale rezultată din faptul că îşi găsesc cu greu un loc de muncă conform cu pregătirea de specialitate şi experienţa în domeniu;
– nivelul scăzut al reconversiei profesionale;
– veniturile mici ale unei părţi importante din populaţia activă şi foarte mici pentru pensionari şi nevoia presantă de completare a acestora până la nivelul de acceptabilitate al individului;
– numărul mare de absolvenţi a diferitelor forme de învăţământ în căutare de lucru, ca rezultat al unor cifre de şcolarizare care nu ţin cont de cererea de pe piaţa muncii, ci sunt dictate fie de dorinţa menţinerii cu orice preţ a instituţiei de şcolarizare, fie din raţiuni comerciale;
– regimul sancţionator doar pentru angajator, nu şi pentru angajat.
Domeniul construcțiilor
Este cunoscut faptul că cei care activează în domeniul construcțiilor sunt cei mai predispuși la munca „la negru”. În acest sens, reprezentanții Inspecției Muncii au transmis un mesaj angajatorilor din acest domeniu de activitate:
„Solicităm companiilor cu profil construcții care reîncep activitatea în această primăvară să asigure legalitatea contractelor individuale de muncă și să reinstruiască lucrătorii cu privire la legislația din domeniul securității și sănătății în muncă”.
Lasă un comentariu