Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul a 155 de sosuri comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”.
Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Experții APC au analizat conţinutul a 31 sosuri de maioneză, 33 sosuri de roşii, 20 sosuri de soia, 7 sosuri de usturoi şi 64 de alte tipuri de sosuri (sos wasabi, sos bechamel, sos aromatic, sos barbeque, sos remoulade, sos curry, sos pentru salată, sos mexican, sos de măsline şi capere, sos cocktail, sos pentru hamburger, sos Taco Salsa, sos Aioli, sos pe bază de lapte integral şi făină de grâu, sos de ciuperci, sos aromatic japonez cu susan, sos cu măsline, sos cu piper, pesto italian cu condimente, pesto cu nuci şi ardei, sos pesto cu busuioc, sos pesto basillico cu brânzeturi, sos de miere cu usturoi, sos cu hrean şi smântână, sos cu ton şi capere, sos de ardei iute verde, sos de ardei iute roşu, sos samurai, sos chilli cu lămâie, sos pentru paste cu ceapa roşie şi rozmarin, sos ţigănesc, sos pentru grătar, sos tartar, sos roşu pentru friptură, sos indian, sos de muştar, sos Salsa, sos chilli dulce pentru pui, sos de soia cu usturoi şi ghimbir, sos pentru grătar cu muştar şi miere, sos de peşte, sos salată cu iaurt şi leurdă, sos kebab, sos cremos pentru cartofi, sos pentru hot-dog, sos cu arpagic, sos dulce acrişor, sos chilli mayo, sos iute, sos chilli foarte picant, sos picant, sos bolognese, sos chinezesc, sos cu carne şi ciuperci, sos de chilli dulce, sos cu stridii şi ceapă verde, sos vânătoresc, sos pentru paste cu roşii cherry întregi şi măsline, sos Tahini, sos cu aromă de hrean, sos rodii pentru salată, sos de peşte, sos picant cu chilli şi soia, sos worchester).
„Calitatea ingredientelor care compun un sos, cantitățile și raporturile cantitative ale acestor componente, tehnologia de preparare și alți factori determină calitatea alimentară a unui sos: valoarea energetică, cantitățile elementelor nutriționale de bază (lipide, glucide, proteine), cantitățile componentelor riscante (grăsimi saturate, zahăr, sare), alte componente cu impact nutrițional relevant (fibre alimentare, vitamine, minerale). Un sumar de opinii menite să așeze sub semnul rațiunii relațiile dintre consumatori și categoria sosurilor, segment culinar considerat până nu demult complementar și de importanță secundară, are în vedere necesitatea conștientizării impactului major pe care acestea le pot avea pentru sănătate, atunci când sunt tratate ușor. Un prim sfat se referă la reconsiderarea nevoii de a prepara sosuri proaspete, atunci când avem nevoie de ele. Sosurile industriale sunt, ca toate alimentele industriale, proiectate să pară proaspete cât mai mult timp (prospețimea durează în mod natural un timp limitat!). Dacă se optează pentru cumpărarea lor,este imperios necesar să se citească informațiile de pe ambalaje; dacă nu se înțeleg aceste informații, este răspunderea și obligația fiecăruia să se informeze”, explică prof. univ. dr. Ion Schileru.
„Păstrarea la rece a recipientelor deschise constituie o măsură practică mai mult decât necesară; trebuie știut că sosurile din recipientele deschise, lăsate prea mult timp neconsumate trebuie aruncate (pierderea este cu mult inferioară daunelor pe care le poate genera consumarea unui produs alterat). O ultimă opinie este legată de paradoxul: bun, dar periculos! Adăugarea de aditivi potențiatori de gust, chiar când este declarată și, mai mult, chiar când oferă informații corecte, nu reduce cu nimic efectele deosebit de periculoase pe care le generează. Dependența de produsele care conțin acești aditivi poate merge până la alcătuirea unei diete care cuprinde aproape exclusiv obsesivul aliment, declanșând o cascadă de efecte, deseori fără șanse de redresare. Este omenește să simțim atracție pentru alimentele foarte gustoase, despre care știm că sunt dăunătoare. Dar este uman să fim responsabili: să consumăm aceste periculoase delicii în cantități mici! Și rar! Se impune atenționarea asupra daunelor economice pe care multe din sosurile moderne, și foarte scumpe, le provoacă celor ce devin fanii unor produse denaturate major prin includerea unei cantități mari de apă în compoziție și de ingrediente lipsite de valoare alimentară. Se folosește excesiv făina de grâu, acolo unde ar trebui să fie făină de muștar, se folosesc excesiv coloranți toxici, se folosesc foarte mulți conservanți (care să mențină cât mai mult timp iluzia nealterabilității produselor din recipientele deschise și păstrate impropriu)”, spune prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE București.
Concluziile acestui studiu realizat de APC România sunt alarmante:
Sosurile din fast-food-uri sunt soluţii chimice!
Sos de usturoi cu 1% usturoi deshidratat şi 7 substanţe chimice!
Sos barbeque cu aromă de afumatură şi 10 linguriţe de zahăr!
Sos pentru grătar cu aromă de fum şi 8 linguriţe de zahăr!
Sos de peşte cu o pătrime sare!
Sos de maioneză cu 11 aditivi alimentari!
Un sfert din sosurile de maioneză analizate conţin câte 7 substanţe chimice!
8 din 10 sosuri de maioneză conţin între 5 şi 11 substanţe chimice!
Sos de maioneză cu 0,1% praf de gălbenuş de ou!
Gălbenuşul de ou din sosurile de maioneză nu depăşeşte 5%!
7 din 10 sosuri de maioneză conţin EDTA!
Sos salată cu aromă de iaurt şi EDTA!
Sos mexican cu aromă de fum şi extract de drojdie!
Sos Taco Salsa cu soluţie de dezgheţat şosele!
Sos de ciuperci cu extract de ciuperci, extract de legume şi arome!
Sos ţigănesc cu zaharinat de sodiu, îndulcitor sintetic de 500 de ori mai dulce decât zahărul!
Sos vânătoresc cu pulbere de praz!
Sos cu aromă de hrean şi zaharinat de sodiu!
Sos Andalouse cu aromă de ardei şi 1% praf de ou!
Sos iute cu aromă de ardei iute şi conservanţi!
Un sfert din sosurile de roşii nu conţin aditivi alimentari!
8 din 10 tipuri de ketchup sunt realizate din pastă de tomate!
Ketchup cu aromă de tomate, sucraloză şi conservanţi!
Sos de roşii cu monoglutamat de sodiu şi sare de lămâie!
Jumătate din ketchup-urile/sosurile de roşii analizate conţin câte 2 tipuri de conservanţi!
2 din 10 tipuri de ketchup conţin câte 6 aditivi alimentari!
Sosurile de soia sunt soluţii de saramură cu gust de soia!
Jumătate din sosurile de soia analizate conţin între 16,5% şi 22,3% sare!
Sos de soia cu 10 linguriţe de zahăr!
Sos de soia cu proteină hidrolizată din soia!
Sos de soia cu 3 potenţiatori de gust şi aromă!
Studiul complet poate fi citit pe site-ul APC www.apc-romania.ro
Lasă un comentariu