În politica refugiaţilor, solidaritatea europeană încetează. Mai ales ţările est-europene se opun preluării de refugiaţi, relatează pagina online a televiziunii de stat germane ARD. Preşedintele Parlamentului european, Martin Schulz, consideră atitudinea aceasta drept „egoism pur”. De aceea, Austria vine cu o propunere radicală. Cine nu participă la împărţirea refugiaţilor şi nu acceptă cotele fixate de UE să fie pedepsit financiar, adică să i se taie din banii de la UE.
- Criza refugiatilor: Germania forteaza nota, Austria vrea taierea de bani de la bugetul UE pentru tarile care nu respecta cotele de refugiati, la granita ungaro-austriaca sunt cozi de zeci de kilometri, in urma controalelor de frontiera.
Teoretic, este vorba de distribuirea unui numar de 40.000 de refugiati in tarile Uniunii si fixarea de cote pentru fiecare tara. Cota insa a esuat la impotrivirea guvernelor nationale din unele tari ale UE. „Mai alea tarile est-europene, insa si Marea Britanie, Irlanda si Danemarca s-au sustras responsabilitatii”, scrie Tagesschau.de. Intre timp, numarul refugiatilor care trebuie sa fie distribuit in UE s-a ridicat la cateva sute de mii.
Politica europeana a azilului si a refugiatilor nu este unitara si pare inca foarte departe de consens.
Ca una dintre tarile europene cel mai puternic vizate de numarul sporit de refugiati, Germania a crescut, la sfarsitul saptamanii trecute, presiunea asupra celorlalte state UE, de a prelua mai multi solicitanti de azil.
Atat Germania, cat si statele sudice, Italia si Grecia, trebuie sa fie usurate de povara preluarii numarului crescand de refugiati, este de parere cancelarul Angela Merkel (CDU). Vicepremierul Sigmar Gabriel (SPD) a spus ca este o rusine „faptul ca Europa nu cade de acord asupra unei politici comune a refugiatilor”, consemneaza Tageschau.de. Presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a fost si mai radical in critica sa, exprimata la radioul german Deutschlandfunk.
Pentru moment, 90% dintre refugiati sunt preluati doar de noua tari din cele 28 ale Uniunii Europene. ”Asta nu se poate”, a spus Schulz, explicand ca este vorba de o problema globala, care nu poate fi rezolvata la nivel national de niciunul dintre statele vizate. E nevoie de o politica europeana in problema imigratieie si a refugiatilor, a spus el, reafirmand o dorinta exprimata si anterior, de politicienii germani.
Radicalizarea opiniei in cadrul UE isi atinge maximul in Austria, unde a rasarit zilele acestea ideea constrangerii materiale a statelor care refuza cotele de azilanti. Impunerea preluarii unui anume numar de refugiati ar trebui sa fie insotita de penalizarea la fondurile europene, cred unii politicieni austrieci. Ministrul de interne austriac, Johanna Mikl-Leitner crede a statelor UE care se opun acestor cote sa li se taie din banii cuveniti de la bugetul UE.
Politiciana conservatoare a precizat, pentru televiziunile germane ARD si ZDF, ca „poti fi reduse subventiile, daca nu se asuma responsabilitate solidara”. Ea a mai aratat ca de la Uniune nu pot fi luate doar avantajele, iar indatoririle nu, iar presiunea asupra statelor opozante „poate fi realizata prin reducerea sau taierea suportului material”. Mikl-Leitner mai considera ca gardurile, cum este cel intre Ungaria si Serbia, nu sunt o solutie, iara a crede ca acestea pot opri valul de refugiati „este o iluzie”.
Cu toate acestea, gardurile, chiar daca nu din sarma ghimpata sau din beton, se ridica tot mai tare inspre „rasarit”, adica in estul spatiului Schengen. Luni, controalele de frontiera la granita maghiaro-austriaca s-au inasprit. Pe partea maghiara, cozile atingeau 20 de kilometri. „Vom introduce controale de frontiera, pe o perioada nelimitata in timp, la toate punctele importante de trecere a frontierei inspre regiunile estice, a declarat o reprezentanta a guvernului austriac postului austriac de televiziune ORF, citata de Reuters.
Toate autovehiculele cu spatii incare s-ar putea ascunde, eventual, refugiati, vor fi controlate. Masura a fost luata si in contextul in care, saptamana trecuta, nu departe de granita austriaca a fost gasita o camioneta pe marginea soselei, in care 71 de refugiati, printre care femei si copii, murisera asfixiati. In urma acestui tragic incident, fortele de ordine europene au fost mobilizate in depistarea si neutralizarea retelelor de traficanti de oameni. Intre acestia, au fost retinuti si peste 20 de romani suspecti a fi implicati in traficarea de refugiati.
La presiunea Germaniei, Frantei si Marii Britanii, o intalnirea extraordinara a ministrilor de interne si de justitie din tarile Uniunii Europene a fost programata pentru 14 septembrie. Criza refugiatilor pare sa ia zilnic amploare, iar situatia relativ ala acestia, atat in interiorul UE, cat si in tarile non-UE afectate de aceasta „este nemaintalnita”, dupa cum a caracterizat-o un reprezentant al guvernului luxemburghez. De aceea, se impun masuri extraordinare si unitare, care sa fie luate cat mai rapid. Luxemburgul se afla in prezent la presedentia Consiliului UE.
Articolul a apărut şi în HotNews
Lasă un comentariu