Potrivit noilor date ale Deutsche Bundesbank, oamenii din Germania nu au fost niciodată atât de bogați ca acum, în ciuda crizei cauzate de pandemie. Activele financiare ale gospodăriilor private au atins un nivel record, de 6,95 trilioane de euro în 2020. Datele Bundesbank nu dezvăluie modul în care sunt distribuiți banii. Se stie însă, din studii anterioare, că bogații au devenit tot mai bogați, în timp ce peste jumătate din populația Germaniei deține doar 1% din averea privată.
În ciuda crizei Corona, oamenii din Germania sunt mai bogați ca niciodată, potrivit recentei statistici a Bancii Federale a Germaniei (Deutsche Bundesbank). Activele financiare ale gospodăriilor private – sub formă de numerar, valori mobiliare, depozite bancare și creanțe asupra companiilor de asigurări – s-au ridicat la 6,95 trilioane de euro, la sfârșitul anului 2020. Aceasta reprezintă cu 211 miliarde de euro, sau 3,1 % mai mult decât în al treilea trimestru al anului 2020. Modul în care sunt distribuiți banii nu este clar din date.
„În detaliu, creșterea activelor financiare s-a datorat creșterii numerarului, a depozitelor (în valoare totală de 74 miliarde euro), ca și a câștigurilor din evaluarea acțiunilor și altor participatii (61 miliarde)”, a explicat Bundesbank.
Economii și acțiuni
Mulți oameni și-au păstrat banii, de teama muncii de scurtă durată (Kurzarbeit) sau a șomajului, iar consumul a fost încetinit de închiderile temporare din punctele de vânzare cu amănuntul și de restricțiile de deplasare.
Potrivit datelor de la Oficiul Federal de Statistică, rata economiilor în Germania a crescut la un nivel record, de 16,3 %, anul trecut. La fiecare 100 de euro venit disponibil, în medie 16 euro pe gospodarie au fost economisiți.
S-a mai observat o tendință. Cei care economisesc și care fuseseră destul de reticenți la piața de valori au început sa investească tot mai mult în acțiuni sau fonduri. „Gospodăriile private au rămas foarte active pe piața de capital în al patrulea trimestru”, notează Bundesbank. În perioada octombrie-decembrie 2020, gospodăriile private au cumpărat acțiuni și participații la fondurile de investiții, în valoare totală de 21 miliarde euro.
Potrivit Deutsches Aktieninstitut (DAI), numărul acționarilor din Germania a urcat anul trecut la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani. În consecință, 12,35 milioane de persoane dețineau acțiuni în companii și/sau fonduri de capitaluri proprii – cu aproape 2,7 milioane mai mult decât un an mai devreme. Doar în 2001 numărul acestora a fost mai mare, atingând 12,9 milioane.
La sfârșitul anului trecut, potrivit cifrelor Bundesbank, aproape 805 miliarde de euro se regăseau în acțiuni și alte drepturi de capital. În cazul fondurilor de investiții, suma a fost de aproape 735 miliarde euro.
Cu toate acestea, acțiunile și fondurile reprezintă, de regulă, doar o parte din totalul activelor financiare ale gospodăriilor private din Germania. O mare parte din active se află încă în numerar și depozite bancare, potrivit Bundesbank, volumul lor totalizând aproximativ 2.809 miliarde de euro, la sfârșitul anului trecut.
În prezent, oamenii profită de dobânzi mici pentru a împrumuta bani ieftini, în special prin împrumuturi pentru locuințe. După deducerea datoriilor, activele financiare au crescut cu 187 miliarde, până la aproximativ 4,99 trilioane de euro.
Atunci când calculează, Bundesbank ia în considerare numerarul, depozitele bancare, valorile mobiliare și creanțele de la companiile de asigurări. Proprietățile imobiliare, care au înregistrat o continuă și semnificativă creștere a valorii lor, nu sunt incluse în statistică.
Foarfeca inegalității
Anterior, Institutul German pentru Cercetări Economice din Berlin (DIW) a publicat un raport care evidenția distribuția inegală a bogăției în Germania. Din acesta reiese ca banii merg la cei avuți, deoarece bogăția generează dobânzi, în timp ce persoanele cu salarii mici se situează mai degrabă în categoria debitorilor, cu credite pe care trebuie să le achite.
Jumătate din moștenirile și donațiile mari se îndreaptă către 10% din beneficiari – cei care sunt deja bogați moștenesc cel mai des și cele mai mari sume -. Est-germanii, de exemplu, primesc moșteniri mai mici și mai rar. Suma medie a moștenirilor este ceva mai mult de 85.000 de euro de persoană, cea a donațiilor fiind de 89.000 de euro.
Acestea sunt rezultatele unui studiu pe care Institutul German pentru Cercetări Economice (DIW Berlin) l-a inițiat împreună cu Universitatea din Vechta și Centrul German pentru Îmbătrânire (DZA), pe baza Panelului Socio-Economic (SOEP).
Rezultatele studiului sunt surprinzatoare și din alt punct de vedere: totalul averii nete private – imobiliare, active financiare, asigurări de viață, active comerciale și bunuri de larg consum, cum ar fi mașinile, minus pasivele – nu ar fi doar cu un sfert mai mare, ci și distribuit mult mai inegal decât se știa anterior.
In Raportul „Milionari sub microscop”, se spune: „Cei mai bogați zece la sută nu au 59 % din totalul activelor nete, așa cum se presupunea înainte – ci 67%. Iar procentul superior este semnificativ mai bogat decât se aștepta: în loc de 22% estimate anterior, acești oameni, relativ puțini, reprezintă mai mult de o treime din totalul averii nete private, cu un procent de 35%”. În comparație, cele mai sărace 50% din populație dețin doar aproximativ 1% din bogăția privată netă.
În mod concret, aceasta înseamnă că milionarul mediu are o valoare netă de aproximativ trei milioane de euro. În schimb, un cetățean din jumătatea inferioară a distribuției are o avere netă de 3.682 de euro. Mai mult de unul din patru cetățeni din Germania nu are niciun activ net sau chiar are datorii. În Europa, Germania este una dintre țările cu o foarte inegală distribuție a bogăției.
Subiectul „foarfecii inegalității”, care se deschide tot mai tare, ca și cel al impunerii impozitului pe avere, ca instrument de combatere a acestei inegalități, au provocat vara trecută multe discuții în politica și mass-media germană. Aceasta dezbatere s-a datorat și alegerilor care au avut loc în unele landuri germane. În 2021 au loc alegeri parlamentare, ceea ce cu siguranță va menține dezbaterea activă pe această temă.
Notă: Articolul a apărut și în HotNews.
Lasă un comentariu