Studiul privind calitatea gogoşilor fabricate din aluat congelat face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Tu ştii ce alegi?”, campanie realizată cu sprijinul Fundaţiei „Mâine va fi mai bine”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) şi Fundaţia „Mâine va fi mai bine” doresc să îmbunătăţească legislaţia aplicabilă protecţiei consumatorilor, să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr, grăsimi și aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 20 tipuri de gogoşi, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Au fost analizate următoarele tipuri de gogoşi: gogoşi cu umplutură de ciocolată, gogoşi cu vanilie, gogoşi cu caramel, gogoşi cu umplutură de fructe, gogoşi cu glazură de ciocolată, gogoşi cu biscuiţi Oreo, gogoşi cu umplutură de zmeură, gogoşi cu zahăr, gogoşi cu gem de fructe, gogoşi cu aromă de vişine, gogoşi simple, gogoşi cu aromă de vanilie, gogoşi cu glazură de cacao, gogoşi cu cremă de vişine, gogoşi cu cremă de căpşuni, gogoşi cu scorţişoară, gogoşi cu glazură de ciocolată albă, gogoşi cu ciocolată şi alune, gogoşi cu umplutură de gem de caise şi gogoşi berlineze.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:
- Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
- Analiza conținutului de grăsimi trans din acest tip de produs și impactul acestora asupra organismului.
Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de gogoşi analizate sunt următoarele: făină de grâu, făină de secară, făină de fasole, soia, uleiuri şi grăsimi vegetale (palmier, shea, cocos, rapiță, floarea soarelui), apă, zahăr, dextroză, sirop de glucoză, fructoză, lactoză, cazeinat, enzime, drojdie, sare, lapte praf degresat, zer praf, gelifiant, pectină, ouă lichide pasteurizate, praf de albuş de ou, oțet din vin, amidon din grâu, amidon de porumb, carmin, roşu sfeclă, carbonat de calciu, dioxid de titan, sorbat de potasiu, acid ascorbic, palmitat de ascorbil, tocoferol, lecitină, acid citric, gumă guar, gumă xantan, difosfaţi, trifosfaţi, carbonaţi de sodiu, dioxid de siliciu, carboximetilceluloza, mono şi digliceride ale acizilor graşi, esteri glicerici ai acidului diacetiltartric cu acizii graşi, stearoil-2-lactilat de sodiu, ceară de albine, shellac, L-cisteina, propilen glicol, extract de paprika, luteină, carbonați de amoniu, carbonați de potasiu, arome de lapte, aromă de caise și aromă de vișine.
Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC au formulat următoarele concluzii:
E120 – Carminul sau acidul carminic este un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numită coșenilă. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E 171 – dioxid de titan este un colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și a sistemului imunitar.
Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.
E 202 – sorbat de potasiu este un conservant ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E 330 – acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E 412 – gumă de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.
E 415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
E 450 – difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.
E 904 – shellac este un aditiv folosit pentru a da strălucire unor produse alimentare și care poate produce iritații la nivelul pielii.
E 920 – cisteină este agent de tratare a făinei, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie să evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina. Acest aditiv se obține din păr uman, pene de păsări, păr de porc, gheare de păsări, copite și coarne de animale, produse petroliere secundare. Peste 80% din producția mondială de L-cisteină este realizată în China utilizând ca sursă naturală părul.
E 1520 – propilen glicol se utilizează ca antigel în radiatoarele motoarelor și se extrage din țiței. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic și cardiotoxic. În contact cu pielea produce dermatite.
Majoritatea studiilor realizate şi date publicităţii de specialişti au demonstrat că grăsimile trans sunt responsabile cu obezitatea, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulaţiilor, depresie, modificări comportamentale. De asemenea, aceste grăsimi determină creşterea colesterolului „rău“ şi induce scăderea colesterolului „bun“ cu efecte teratogene şi cancerigene din cauza folosirii lor mai ales la prăjit. Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creştere cu 24% a riscului de mortalitate provocată de boli cardiovasculare, cu o creştere de 34% a riscului general de deces şi cu o creştere cu 21% a riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, se precizează într-un studiu publicat în prestigiosul British Medical Journal.
Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de “grăsimi trans”, precum uleiurile hidrogenate au mai multe calităţi şi proprietăţi industriale anume, acelea că asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate. Cu toate că nu este popularizată informația pe cât ar fi necesar, există un larg consens ştiințific referitor la riscurile majore asupra sănătății publice generate de consumul în cantități mari de AGTN (acizi graşi trans-nesaturaţi). Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din AGTN crește riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, AGTN cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii și boală Alzheimer. În anul 2010 se considera că doar AGTN alimentari sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Insitute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces și dizabilitate în România se află riscul alimentar.
„Probleme cu mult mai mari se pun în cazul patiseriei congelate, din care fac parte și gogoșile comercializate de câtva timp nu doar în marile magazine, ci chiar și în patiseriile respectabile sau chiar la micile buticuri care au în interior un echipament în care fie pun mixurile cumpărate la sac, fie pun gogoșile pe care le-au cumpărat congelate de la depozitele marilor firme de alimente congelate, dispuse strategic în marile aglomerări urbane. Există o temere crescândă din partea consumatorilor în legătură cu aceste produse congelate. Deși s-a consacrat încrederea că alimentul congelat este tot atât de sigur ca unul proaspăt, realitatea pare să îndemne la reconsiderări. Incidența accelerată a bolilor metabolice, intoleranțele la tot felul de componente naturale ale alimentelor, diabetul care se extinde alarmant etc. par să fie corelate cu creșterea ponderii consumului de alimente congelate. Panificația și patiseria în variante congelate au pus în evidență modificări structurale ale aluaturilor, cauzate de: acțiunea îndelungată a frigului asupra moleculelor, inactivarea drojdiei dizolvată în aluat (altfel drojdia fiind rezistență la acțiunea frigului), posibile modificări chimice generate de frig și alte fenomene încă nedepistate. Rețeta unui aluat congelat pentru gogoși este incomparabil mai încărcată cu aditivi decât a celul mai sofisticat mix uscat sau a vreunei rețete de la vreo bunică neîntrecută în creativitate”, spune Prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE București.
Foto: pixabay
Lasă un comentariu