Așa cum ne-au obișnuit deja, băieții de la Bosquito au pregătit un concert inedit, spontan, cu muzică de calitate și variată. Și-au diversificat repertoriul, au experimentat, s-au autoevaluat și evoluat în mod constant, din dorința de a fi capabili „să înoate în bazinul cu pești mari”, potrivit afirmațiilor lui Radu Almășan.
Evenimentul, care s-a desfășurat vineri seara în localul timișorean Porto Arte, a avut parte de un public numeros din Timișoara, dar și din Arad.
Spectacolul a avut două părți: prima a fost una mai „de suflet”, iar cea finală – foarte săltăreață – care a ridicat în picioare întreaga audiență, conform „rețetei” deja cunoscute de fani. Admitatorii sunt prezenți, an de an, toamna și primăvara, la concertele lor. A fost ca o petrecere organizată de o gașcă de prieteni, întrucât cei care merg la concertele Bosquito, au ajuns să închege amiciții, iar cei nou-veniți se integrează foarte ușor în grupul prietenos.
Chiar dacă, la un moment dat, trupa nu a mai activat în România, Radu Almășan fiind implicat în proiectele formației Madame Hooligan din America, melodiile Bosquito nu au încetat nici o clipă să însuflețească petrecerile din țară, „Pas cu Pas” sau „Hopa Hopa” fiind fredonate de toată lumea, indiferent de preferințele muzicale.
Componență interculturală
Am stat puțin de vorbă cu Radu Almășan (voce, chitară acustică), membru fondator al trupei, care ne-a împărtășit câteva cuvinte despre fiecare component și cum au ajuns să colaboreze. „Au «gravitat» ca fluturii în jurul flăcării: Ciprian (chitară acustică) a fost fan Bosquito de când era mic, iar Dorin (tobe) și-a dorit să cânte împreună cu Ciprian, fiind prieteni vechi. Austin era fanul formației mele din America, Madame Hooligan – o formație de rock alternativ foarte modern, iar atunci când am revenit în România, el s-a încăpățânat să mă urmeze. Papi (percuție) este cel mai nou recrut, cântăm împreună de aproape trei ani, inițial având cu el o perioadă de tatonare, dacă-i pot spune așa”, a afirmat Radu.
Cine este Marcela
Mulți români s-au intrebat, probabil, cine este Marcela, din melodia cu același nume. Radu Almășan a rupt tăcerea: „Marcela este o ficțiune, n-a existat nici o Marcelă în viața mea. Era doar un prenume feminin care se potrivea pe ritmul melodic, întrucât pregătisem deja muzica. Marcela avea acel «R» celebru, puternic, specific româneasc”.
Radu Almășan – Autocaracterizare și preferințe
Atunci când i-am cerut să se autocaractezizeze, Radu a recunoscut senin: „Cu excepția concertelor și a ieșirilor cu prietenii foarte vechi, sunt destul de introvertit, iar uneori sunt enervant”.
Am aflat și cine sunt artiștii români pe care îi apreciează în mod deosebit: Phoenix, Dan Andrei Aldea (Sfinx), Coma, Vița de vie, Alternosfera, Zdob și Zdup, Golan și Macanache.
Știind că este un colecționar de monede, l-am întrebat dacă mai este pasionat de numismatică: (Râde) „Daaaa, absolut! Inclusiv în perioada în care am fost plecat în Statele Unite ale Americii, mama mi-a păstrat colecția cu sfințenie, a ambalat corespunzător chiar monedele. Este o pasiune foarte veche, de suflet”.
Nu am întrebat nimic despre proiectele trupei, preferând să-i lăsăm pe cei de la Bosquito să ne surprindă, eventual, cu o vizită la Arad, având în vedere că nu au mai fost la noi de vreo 5 ani.
Urmăriți galeria foto – video pentru a vă convinge că orice concert susținut de Bosquito este o experiență frumoasă, de neuitat:
Lasă un comentariu