Nici o invenţie futuristă nu s-a bucurat de încredere, la început.
La fel s-ar întâmpla cu tehnologia Hyperloop, dezvoltată de fondatorul Tesla, Elon Musk, dacă nu ar găsi vizionari şi susţinători. Pus în practică, supertrenul Hyperloop ar fi o adevărată revoluţie a deplasării la distanţă, rapid, ecologic, eventual şi ieftin. Ideea este de transport al pasagerilor în capsule care alunecă printr-o conductă vidată, cu peste 1200 de km/oră. Iată însă că gigantul aerian Lufthansa oferă o şansă ideii, după cum relatează presa germana. Şi nu este singurul dintre susţinători.
„Hyperloop este o invenţie importantă, la care ne vom uita cu atenţie. Vom aborda problema cu persoanele potrivite”, a declarat un purtător de cuvânt al Lufthansa, pentru Bild am Sonntag. Publicaţia a cerut şi punctul de vedere al şefului Hyperloop Transportation Technologies (HTT), Dirk Ahlborn. Acesta a criticat pasivitatea politicienilor germani. „N-avem o problemă nici cu tehnică, nici cu banii. Problema noastră este faptul că reglementările nu ţin pasul cu inovaţia”, a spus el.
Ministrul transporturilor, Alexander Dobrindt (CSU), a vizitat firma HTT anul trecut. Acesta „a fost foarte interesat, însă, din păcate, de atunci nu a mai dat nici un semn de viaţă”, a adăugat Ahlborn. El s-a plâns de piedicile care i se pun în Germania, aducând aminte şi de proiectul Transrapid.
Transrapidul e un tren cu levitaţie magnetică şi era, acum mai bine de un deceniu, în discuţii să lege (printre altele) oraşul Nurnberg de Braşov. El a fost dezvoltat de firmele germane Siemens şi ThyssenKrupp, însă nu a fost implementat în Germania, fiind considerat prea costisitor. În China, el nu a fost prea scump şi acum funcţionează, legând centrul Shanghai-ului de aeroport.
Concernul aerian german Lufthansa este al doilea că mărime în Europa. O importanţă piaţă a să o constituie transporturile pe teritoriul Germaniei. Lufthansa a făcut o analiză a destinaţiilor pentru care ar intra în discuţie Hyperloop, că înlocuitor al zborurilor interne şi a ajuns la concluzia că ar exista potenţial, pe patru rute: Berlin-München, Berlin-Köln, Düsseldorf-München şi Hamburg-München.
Conceptul Hyperloop, de transport prin intermediul capsulelor glisante în interiorul unor conducte cu vacuum, este asemanatorpostei pneumatice, foarte populare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Dacă prima consemnare este la Londra, în 1853, au mai trecut două decenii până când acest gen de transport de obiecte, corespondenţa şi valori a fost pus în practică curentă, la Viena (1875) şi la Berlin (1876).
Iată că principiul se vrea aplicat acum şi transportului de persoane, într-o epocă în care mobilitatea a ajuns la un fel de apogeu, cu supraaglomerarea mijloacelor de transport tradiţional, a reţelelor de infrastructură şi cu o poluare sporită a mediului înconjurător.
La „poştă pneumatică pentru călători” lucrează mai multe firme, printre care şi firmaHyperloop Transportation Technologies. HTT colaborează acum cu Lufthansa Innovation Hub, de la Berlin. Nouă tehnică nu este însă coaptă pentru piaţă. HTT construieşte momentan prima capsulă la dimensiuni reale, care urmează a fi supusă primelor testări. Un video cu aceasta poate fi vizionat aici.
Criticii proiectului considera tehnologia Hyperloop drept o utopie, iar unii experţi o consideră realizabila fizic, dar nesustenabila financiar. Se mai pune în discuţie şi măsura în care se poate garanta securitatea pasagerilor, la o deplasare cu viteza sunetului. E adevărat însă că temeri legate de siguranţă au fost şi la viteze considerabil mai mici, când automobilul a înlocuit transportul cu poştalioane şi trăsuri. Se mai invoca şi accesul dificil al echipelor de salvare, în cazul vreunui accident.
Scepticilor la proiect, şeful HTT, Dirk Ahlborn, le prezintă date concrete şi paşi care s-au făcut. Noul său centru de cercetare a fost deschis la Toulouse, în vecinătatea concernului Airbus. Tot acolo se afla şi pista de încercare. Studiile de fezabilitate se fac în Slovacia şi Cehia. Totodată, Ahlborn a identificat trei ţări în care ar putea fi construite primele trasee.
Una dintre ele ar putea fi Emiratele Arabe Unite, dat fiind faptul că şeicul Emiratelor a investit într-o firma-fiica a Hyperloop. „Interesul este uriaş. Şi Vladimir Putin şi Recep Erdogan au luat legătura cu noi”, a mai precizat Dirk Ahlborn, pentru Bild.
Articolul a apărut şi în HotNews
Lasă un comentariu