În perioada martie – aprilie 2026, sub sloganul „Copil vaccinat = copil protejat”, în România va fi derulată Campania națională de promovare a vaccinării.
Vaccinarea copiilor este una dintre cele mai eficiente metode de prevenție pentru boli infecțioase grave care pot duce la complicații severe, dizabilități sau chiar deces. Prin vaccinare, sistemul imunitar învață să recunoască și să combată agenții patogeni fără ca organismul să treacă prin boală reală prevenind astfel infecția și totodată boala și complicațiile ei, reducând riscul de spitalizare și mortalitate.
Respectarea administrării vaccinurilor așa cum sunt stabilite în Calendarului Național de Vaccinare asigură instalarea imunității protective anterior expunerii copilului la boală.
Prin vaccinarea unui număr suficient de mare de persoane, scade probabilitatea ca boala să se răspândească de la om la om. Se formează astfel o protecție și scade riscul apariției focarelor de boală iar când un număr suficient de oameni devin imuni, se poate ajunge la „imunitate colectivă” sau „imunitate de grup”. Acest lucru ajută la protejarea nu doar a celor vaccinați, ci și, indirect, a celor care sunt mai vulnerabili la boală și care nu pot fi protejați prin vaccinare ca urmare a unor contraindicații temporare sau definitive la vaccinare.
Conform statisticilor publicate pe Portalul European de Informații despre vaccinare, o persoană bolnavă de rujeolă poate infecta la rândul ei între 12 și 18 persoane, o persoană bolnavă de oreion poate infecta în medie 4-7 alte persoane, un bolnav de tuse convulsivă poate infecta între 12 și 17 persoane, iar un bolnav de difterie sau rubeolă poate infecta în medie 6-7 persoane din anturaj.1
Rujeola, caracterizată printr-un grad extrem de ridicat de contagiozitate, funcționează ca un indicator sensibil al lacunelor de imunizare populațională.
Chiar dacă este disponibil un vaccin sigur și rentabil, în anul 2024 au existat aproximativ 95.000 de decese la nivel global, în special în rândul copiilor nevaccinați sau cu schemă incompletă cu vârsta sub 5 ani. Vaccinarea împotriva rujeolei a evitat însă aproape 59 de milioane de decese în perioada 2000 -2024.
Conform datelor OMS, în anul 2024, 84% dintre copii au primit 1 doză de vaccin rujeolic până la a doua aniversare, iar 76% dintre copii au primit 2 doze. Până la sfârșitul anului 2024, 191 de state membre au inclus o a doua doză de vaccin împotriva rujeolei în programele lor naționale de imunizare.2
În România, imunizarea împotriva rujeolei a început în anul 1979 iar în prezent se realizează prin administrarea vaccinului combinat rujeolă–rubeolă–oreion (ROR), introdus în calendarul național de vaccinare în anul 2004. În anii care au urmat implementării sale acoperirea vaccinală s-a menținut constant peste nivelul de 95%, prag recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru prevenirea transmiterii bolii.
Potrivit datelor furnizate de INSP, începând cu anul 2010 s-a înregistrat o scădere progresivă a acoperirii vaccinale, astfel încât, în anul 2024, aceasta a ajuns la 80,8% pentru prima doză și la 69,4% pentru a doua doză de vaccin ROR. Această tendință descendentă este pusă, parțial, pe seama reducerii încrederii populației în beneficiile vaccinării, reflectată prin creșterea numărului de refuzuri parentale privind vaccinarea copiilor.3
Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai cost-eficiente modalități de a salva vieți și de a promova sănătatea și bunăstarea pe tot parcursul vieții.
Calendarul Național de Vaccinare din România este un instrument de prevenție și un program foarte valoros,obiectivul vaccinărilor incluse în Calendarul National de Vaccinare fiind de a proteja sănătatea populației împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare.
Aceste boli sunt: rujeola, rubeola și oreionul, hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecțiile cu Haemophilus influenzae tip B și infecțiile pneumococice.4
În județul Arad, pentru cohorta iulie 2024 (data nașterii în perioada 01-31 iulie 2024),potrivit datelor extrase din RENV, au fost vaccinați conform vârstei recomandate de vaccinare, până la data de 31 ianuarie 2026 (la implinarea vîrstei de 18 luni), după cum urmează:
- Vaccinul hepatitic B pediatric (se administrează conform calendarului în primele 24 de ore de la naștere) 93,8%
- Vaccinul BCG (se administrează conform calendarului între 2 și 7 zile de la naștere) 90,1 %
- Hexaccinul (DTPa-VPI-Hib-HB) se administrează la vârsta de 2 luni -77,0%, la 4 luni- 71,2 %, la 11 luni -54,5%
- Vaccinul pneumococic , se administrează conform calendarului la vârsta de 2 luni -76,3%, la 4 luni- 70,1 %, la 11 luni -53,4%
- Vaccinul ROR(doza I) ,se administrează conform calendarului la vârsta de 12 luni -52,7%,
La nivel național, conform datelor INSP, motivele nevaccinării corespunzătoare vârstei din totalul copiilor nevaccinați, sunt următoarele:
| Motivele nevaccinării corespunzătoare vârstei | Procent (%) din total copii nevaccinați corespunnzător vârstei |
| Neprezentare | 40,5% |
| Refuz | 34,0% |
| Contraindicații medicale | 23,4% |
| Născut/plecat în străinătate | 1,2% |
| Lipsă vaccin | 0,5% |
| Omisiune | 0,3% |
| Deces | 0,1% |
Organizația Mondială a Sănătății estimează că în fiecare an vaccinarea previne între 3,5 și 5 milioane de decese în întreaga lume.
Lasă un comentariu