Mai mult de jumătate dintre români (55%) sunt familiarizați cu semnificația etichetelor energetice prezente pe aparatura electronică și electrocasnică, dar o proporție destul de ridicată (37,6%) admit că au doar informații parțiale, în vreme ce 7% recunosc că nu știu nimic despre acestea, potrivit unei cercetări sociologice realizată pentru platforma despre-energie.ro, un proiect al companiilor E.ON și Delgaz Grid.
Eticheta energetică a UE a fost introdusă pentru prima dată în anul 1994 cu scopul de a-i ajuta pe consumatori să aleagă produse eficiente din punct de vedere energetic și astfel să realizeze economii, având la acel moment o scară comparativă de la A la G, adică de la cel mai eficient produs la cel mai puțin eficient energetic.
În timp au apărut și clasele A++ și A+++, dar în anul 2021 eticheta energetică a UE a fost redimensionată pentru mai multe produse și s-a revenit la scara mai simplă, de la A la G, fără simbolurile plus (+).
Conform sondajului, 60% dintre respondenții care au afirmat că sunt familiarizați cu semnificația claselor de eficiență energetică sunt femei și doar 40% bărbați, ceea ce sugerează că reprezentatele sexului feminin sunt mai preocupate de aspectele care țin de consumul aparaturii electrocasnice din gospodărie, implicit de realizarea de economii. În proporții ridicate, cel mai bine informați legat de acest aspect sunt românii din mediul urban, cu studii superioare, din categoria de vârstă 36-45 de ani.
În timp ce 60% dintre participanții la sondaj declară că eticheta energetică este un criteriu de bază atunci când decid să cumpere aparatură electronică sau electrocasnică, pentru circa 32% aceasta este doar „oarecum importantă”. Există însă și o categorie (8,3%), reprezentată în mare parte de persoane tinere, între 18 și 35 de ani, pentru care primează alte aspecte decât clasa energetică, cum ar fi designul produsului dorit și, desigur, prețul acestuia.
Aproape 61% dintre cei intervievați au afirmat că în ultimul an au înlocuit aparatura electrocasnică veche din locuință cu una nouă, având clasa energetică superioară, dar restul de 39% au rămas fideli aparaturii deja achiziționate și au decis să o păstreze.
Este însă interesant de notat faptul că gestul de înlocuire a electrocasnicelor din casă cu unele care consumă mai puțin a fost completat cu alte măsuri menite să contribuie la reducerea facturii de electricitate. Astfel, peste 90% dintre români au fost mult mai atenți la luminile din locuință, adică au avut grijă să nu mai lase becurile aprinse în camerele în care nu stau, aproape 80% au declarat că au scos din priză electronicele și electrocasnicele atunci când au părăsit domiciliul pentru o perioadă mai lungă de timp, iar peste 76% au setat centrala termică și aparatul de aer condiționat la temperaturi care să conducă la economisirea de energie, implicit la facturi mai mici.
Aproape 22% dintre respondenți consideră că cea mai mare responsabilitate în reducerea consumului de energie o au cetățenii, la nivel individual, 14% au indicat drept responsabile autoritățile guvernamentale, 6,5% companiile private, dar totuși majoritatea (55%) apreciază că această temă trebuie să preocupe în mod egal pe toată lumea.
Dar cât de multe eforturi depun românii, în general, pentru a reduce consumul de energie? Fac tot ce pot, răspund aproximativ 22% dintre cei chestionați, în vreme ce aproape 28% sunt de părere că oamenii ar putea face mai multe în acest sens, iar circa 39% sunt și mai categorici și afirmă că la nivelul cetățenilor țării nu se fac suficient de multe pentru economisirea energiei. Inclusiv la nivel personal, recunosc peste 40% dintre cei chestionați, există încă loc de îmbunătățire, iar circa 22% admit tranșant că fie nu au făcut absolut nimic pentru reducerea consumului de energie, fie nu fac suficient de multe în acest sens.
În opinia a aproape 56% dintre respondenți, reducerea consumului de energie ar trebui să fie o responsabilitate morală a fiecărui cetățean, chiar dacă autoritățile nu impun reglementări stricte în acest sens.
Lasă un comentariu