CET Arad, GAURĂ NEAGRĂ! Dar şi sursă de venit şi temă electorală

Uniunea Locală a Asociaţiilor Locative (ULAL) Arad desfiinţează municipalitatea pe tema societăţii de termoficare.

„Pentru unii a fost sursă de încălzire pe timp de iarnă, pentru alţii a fost sursă de venituri iar pentru politicieni temă electorală. Pentru marea parte dintre noi CET a fost o gaură neagră care a înghiţit felii groase din bugetul Aradului în fiecare an începând cu trecerea sa în administrarea CLM Arad aşa cum s-a întâmplat la nivel naţional cu toate centralele de înaltă eficientă pentru producere în cogenerare a energiei termice. Care este acum situaţia CET-ului? În 2009, la iniţiativa primarului, CET- ul s-a divizat în CET producţie şi CET furnizare, transport şi distribuţie a energiei termice în Municipiul Arad. Această decizie ne-a costat şi ne costă foarte mult. Am repornit cu o centrală fără datorii care însă funcţionează doar pentru aproape jumătate din numărul beneficiarilor de altădată iar pierderile pe tot lanţul de producţie, transport şi distribuţie sunt suportate tot de arădeni prin acoperirea acestora de către CLM Arad. Datoriile depăşesc 100 milioane de lei. Din ianuarie 2016 până în prezent deja s-au alocat pentru acoperirea pierderilor, posibile şi nu numai, 50 milioane de lei. În 2015 Primăria Arad a alocat 8 milioane lei pentru a sprijini CET Hidrocarburi în achitarea unei părţi a datoriilor. Primăria nu ne spune însă cum s-a ajuns ca CET H să aibă asemenea datorii la CET Lignit în condiţiile în care restantele de la diverşi consumatori sunt mult mai mici. Cum s-a ajuns după doar 7 ani la această situaţie cu imense datorii neonorate?”, întreabă Dorina Lupşe.

„Deşi la furnizare a fost un singur intermediar, acesta a adăugat la preţul gigacaloriei toate costurile reale şi nu numai, ceea ce a determinat scăderea nivelului de trăi şi a trimis asociaţiile de proprietari să facă coada la procesele de recuperare a cheltuielilor prin instante sau chiar să renunţe la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice.
O altă aberaţie: în 2009 prin HCLM nr. 63/26.02 s-a majorat preţul la energia termică cu 20 lei/ gigacalorie urmând ca sumele rezultate să fie dirijate în reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe. Aşa s-a mascat scumpirea unei utilităţi publice. Măcar dacă ne-am fi ales din aceşti bani cu reabilitarea.
Cu ce drept directorul CET H stabileşte că informaţiile despre o utilitate publică sunt confidenţiale? Deşi aceste informaţii au fost solicitate de reprezentanţii consumatorilor în baza Legii 544/2001 care reglementează accesul la informaţiile de interes public.
Cum este posibil să plece la pensie directori ai societăţilor de termoficare fără să răspundă în faţa arădenilor?
Cum este posibil să numeşti directori persoane cu vârsta de pensionare? Nu eşti interesat să ai o conducere care să-şi asume deciziile luate pe termen mediu şi lung?
Cum se semnează contractul de management în cazul în care el există? Sau, poate, arădenii vor plăti în continuare funcţionarea deficitară a CET-ului indiferent că au fost sau nu în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice.
Are Curtea de Conturi, căreia ne-am adresat direct, posibilitatea de a ne lămuri ce s-a întâmplat cu adevărat la cele două societăţi de termoficare din Arad?
Uniunea Locală a Asociaţiilor Locative Arad a transmis numeroase semnale documentate privind situaţia furnizării energiei termice în Arad, atât în dezbaterile publice cât şi prin mijloacele mass media, semnale care au rămas fără ecou. Mai mult, a cerut de patru ori, public şi în scris, conform legii, expertizarea preţului la gigacalorie, lucru care, dacă s-ar fi întâmplat, nu am fi asistat astăzi la anchetarea unui fost director al CET H pentru prejudiciul produs societăţii.
Propunerile noastre din dezbaterile publice au fost respinse prin vot politic mulţumită configuraţiei CLM Arad din ultimii 13 ani.
Prioritatea energetică a Aradului a fost identificată târziu, iar de o strategie energetică a oraşului nu putem vorbi încă.
Şi, în fond, cine va răspunde de fapt la următoarea întrebare: Cum se justifică sumele enorme cheltuite în ultimii ani cu tot felul de proiecte, studii de fezabilitate, divizări, investiţii în condiţiile în care numărul beneficiarilor este în continuă scădere?”, a mai afirmat Dorina Lupşe.