Refuzul de la începutul lunii decembrie, al cancelarului austriac, Karl Nehammer (ÖVP), de a permite acum aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, se sprijină, în principal, pe cifre de la Ministerul de Interne austriac: 100.000 de „treceri ilegale ale frontierei” în Austria, în acest an, dintre care 75.000 neînregistrate în nicio altă țară din UE. Iată însă că o politoloagă din Austria, precum și o expertă în migrație, relativizează cifrele prezentate oficial.
Cifrele invocate de Nehammer ar trebui să indice România și Bulgaria ca importante trasee de migrație și, astfel, să justifice acțiunile Austriei, de refuz momentan al accederii celor două țări la spațiul Schengen. România a acuzat recent Austria, că a operat cu cifre greșite.
Cifrele invocate de Nehammer sunt irelevante
Vienna.at, din surse APA (agenția de presa austriacă), face o „verificare a faptelor” (Faktencheck). Potrivit publicației, care argumentează și prin părerile a două experte, „datele nu sunt semnificative. Rapoartele actuale ale Frontex contrazic acest lucru”.
„Cancelaria Federală a trimis, printre altele, cifre de la Ministerul de Interne către APA, care la prima vedere par ca și cum Bulgaria și România ar fi de fapt rute de migrație relevante, către Austria. Un extras: 40 % dintre migranți au venit la Belgrad cu avionul și apoi au ajuns în Austria cu contrabandiști, prin Serbia și Ungaria, sau prin Serbia, România și Ungaria. Alte 40 % ar veni pe uscat din Turcia, prin Grecia sau Bulgaria, până în Serbia sau România și apoi în Ungaria și Austria”.
„78% dintre afgani și două treimi dintre marocani au numit și Bulgaria „ca prima țară din UE”. 50% dintre oamenii din Bangladesh au spus că au călătorit prin România. Interogatoriul migranților și contrabandiștilor, precum și datele geografice de la peste 400 de telefoane mobile” ar dovedi acest lucru, potrivit Ministerului de Interne austriac, citat de Vienna.at.
Daniela Pisoiu, politolog la Institutul Austriac pentru Afaceri Internaționale, este de părere că astfel de date nu au sens ca statistici privind rutele de migrație: „Sunt informații care pot fi utile ca indicatori în procedurile individuale, în contextul anumitor investigații personale, dar nu este o colecție sistematică de informații despre rutele de migrație și, în consecință, nu ar trebui prezentată ca atare.”
Chiar și o dimensiune a eșantionului, de 400 de telefoane mobile evaluate, „cu siguranță” nu are sens, potrivit lui Pisoiu. „Bineînțeles că se iau eșantioane mici în sondaje, de exemplu, dar sunt selectate după anumite metode. Aici este vorba despre ceea ce se numește eșantion aleatoriu”, a explicat ea.
România și rutele de mare migrație
Și cercetătoarea în migrație, Judith Kohlenberger, de la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, critică dimensiunea mică a eșantionului, într-un interviu dat APA, potrivit Vienna.at.
„Într-o situație cu adevărat voluntară, cum este cazul în știință, sondajul poate fi oprit oricând”, explică Kohlenberger. „Într-o situație de presiune, însă, se poate întâmpla ca respondenții să spună ceva, doar pentru a pune capăt situației incomode. În mediile științifice, refugiații ar trebui să fie întotdeauna asigurați, că reacția lor de răspuns nu le va afecta statutul de azil”.
În plus, datele BMI ar contrazice cele mai recente două rapoarte ale agenției UE de protecție a frontierelor, Frontex. În acestea, autoritatea ajunge la concluzia că ruta Balcanilor de Vest este încă cea mai activă. Potrivit raportului din 12 decembrie 2022, aproape jumătate din toate sosirile ilegale în UE au continuat pe această rută.
Kohlenberger zice că Balcanii de Vest includ, „conform unei definiții generale”, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Kosovo, Albania și Macedonia de Nord. Potrivit Frontex, a doua cea mai activă rută de migrație către UE este Mediterana centrală. Se precizează că „Bulgaria sau România nu apar acolo”.
Cercetătoarea mai menționeaza raportul de situație privind contrabanda și traficul de ființe umane, din 2021, care „indică, de asemenea, ruta estică a Mediteranei/ruta Balcanilor de Vest, rutele mediteraneene de vest și centrale, ca fiind rute de contrabandă relevante pentru Austria. Doar unul dintre cele trei trasee terestre ar trece prin Bulgaria și România”.
Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată. Austria a reușit să blocheze pe 8 decembrie o decizie favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
Notă: Articolul a apărut și în HotNews.ro
Foto: Arhiva
Lasă un comentariu