Cinci PROBLEME MAJORE ale educaţiei din România. Iată care sunt acestea

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a înaintat premierului Mihai Tudose un memoriu privind situaţia sistemului de învăţământ din România.

„Atragem atenţia Executivului asupra programelor şcolare învechite, care  suprasolicită elevii. Noul an şcolar începe în cele mai multe unităţi de învăţământ din România cu multe lipsuri. Pe de altă parte, angajaţii din educaţie nu şi-au primit toţi banii câştigaţi prin hotărâri judecătoreşti, iar în anul 2018 majorarea salariilor nete înseamnă 25%, şi nu 50% cum anunță Executivul. În tot acest timp, în care cadrele didactice ies la pensie, după 43 de ani de muncă, cu 1.500 de lei, există încă pensii speciale fabuloase, de multe mii de lei pe lună”, se arată într-un comunicat de presă al FSLI.

În același comunicat, federația sindicală evidențiază cele cinci probleme majore ale educaţiei din România.

1. Programe şcolare învechite şi neadaptate cerinţelor de pe piaţa muncii. Elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional şi nici măcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Din cauza programelor, sistemul de educaţie este axat pe partea teoretică, mai puţin practică, iar programul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltarea acestora. În opinia noastră, programele şcolare trebuie să fie regândite din temelii; ele trebuie adaptate la cerinţele reale ale pieţei muncii. Când va lua Guvernul României o asemenea decizie, aşteptată cu interes de milioane de elevi, de părinţii acestora, de cadrele didactice dar şi de mediul economic, care se plânge de slaba pregătire a absolvenţilor de învăţământ?
2. Subfinanţarea educaţiei plasează şcolile din România într-un alt secol. Lipsa dotărilor în cele mai multe dintre unităţile de învăţământ accentuează şi mai mult starea precară a sistemului de educaţie. Nu este admisibil ca în multe dintre şcoli să nu existe laboratoare dotate corespunzător, ca grupurile sanitare să fie aceleaşi de zeci de ani sau banala cretă să fie cumpărată din banii părinţilor!
3. Banii câştigaţi în instanţă ajung în buzunarele cadrelor didactice, după lungi amânări. Ni se cere respectarea legilor şi a deciziilor din instanţă, dar statul cum tratează această problemă? Conform prevederilor legale, în anul 2017, o parte a salariaţilor din învăţământ ar trebui să primească sumele restante la drepturi salariale, stabilite prin sentinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017. De asemenea, tot ca urmare a sentinţelor judecătoreşti, personalul didactic trebuie să primească sume care reprezintă dobânzi penalizatoare. Până în acest moment, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Educaţiei Naţionale nu au stabilit care este sursa de finanţare a acestor cheltuieli şi cine trebuie să facă aceste plăţi. În medie, fiecare angajat din educaţie ar trebui să recupereze aproximativ 5.000 de lei. În aceste condiţii, solicităm Guvernului României să rezolve în perioada imediat următoare această problemă.
4. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, urmează să se aplice prevederile Legii nr 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice, începând cu aceeaşi dată, se va schimba modul în care vor fi achitate dările către stat ale angajatului. Ceea ce înseamnă, că majorarea cu 50% a salariului brut anunţată pentru anul viitor, la nivelul salariului net nu reprezintă mai mult de 25%.
5. Modificarea Legii pensiilor. În sistemul de educaţie pensia medie este de sub 1.000 de lei, comparativ cu alte sisteme, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. În unele cazuri aceste pensii “speciale” au ajuns să fie mai mari decât veniturile încasate de angajaţi. Constatăm că există persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl „recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. Considerăm că singurul principiu care trebuie să stea la baza calculului  pensiilor din România trebuie să fie cel al contributivității la fondul de pensii! Dacă nu, atunci cerem pensii speciale şi pentru profesori!

„În situaţia în care Guvernul României nu va face efortul de a găsi soluţii la problemele expuse mai sus, Executivul trebuie să ia în calcul faptul că există riscul major să se declașeze un  conflict de amploare, în sistemul de învăţământ, în toamna acestui an”, amenință FSLI.