Asociația Pro Consumatori membră a Organizației Europene a Consumatorilor lansează Campania Națională de Informare și Educare: „S.O.S. alimentele procesate pentru copii!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe părinți să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copiii lor.
Asociația Pro Consumatori (APC), organizaţie de utilitate publică cu o activitate neîntreruptă în domeniul protecţiei consumatorilor de peste 30 de ani, a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 13 tipuri de îngheţată, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății copiilor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Prin intermediul acestui studiu şi a altora care vor fi realizate în perioada următoare, APC trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care aditivii alimentari adăugaţi în alimentele destinate copiilor îl au asupra sănătății acestora.
La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:
- Analiza informaţiilor de pe etichetă şi prezentarea acestora pe înţelesul părinţilor.
- Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea îngheţatei pentru copii în vederea înţelererii de către părinţi a compoziţiei acesteia și prezentarea posibilelor efecte ale aditivilor alimentari asupra sănătății copiilor.
- Identificarea altor mărci de îngheţată ca alternativă la îngheţata industrială pentru copii.
- Prezentarea unor sugestii de consum.
1. Analiza informaţiilor de pe etichetă şi prezentarea acestora pe înţelesul părinţilor.
Pe ambalajul unei îngheţate regăsim o mulţime de informaţii, o parte dintre ele sunt obligatorii pentru producător, fiind impuse prin intermediul reglementărilor referitoare la etichetare, iar cealaltă parte formează un aşa zis balast informaţional care are rolul de a abate atenţia consumatorului de la informaţiile esenţiale care definesc calitatea unui produs alimentar, în cazul de faţă îngheţata.
Din categoria informaţiilor obligatorii fac parte cele referitoare la: denumirea produsului, marca producătorului, datele de identificare ale producătorului/importatorului/distribuitorului, compoziţia produsului (lista de ingrediente), declaraţia nutriţională per 100 grame produs, cantitatea netă a produsului/volumul net, termenul de valabilitate/data durabilităţii minimale, condiţii de depozitare (temperatura, umiditate), informaţii referitoare la lotul din care face parte produsul respectiv (aspect ce are legatură cu trasabilitatea produsului).
Balastul informaţional de pe ambalajul unei îngheţate este alcătuit din cuvinte şi imagini ale unor personaje de desene animate şi are rolul de a capta atenţia copiilor în scopul determinării părinţilor să le cumpere acea îngheţată pe ambalajul căreia se află personajul de desene animate mult îndrăgit aceştia. Pentru a evita momentele neplăcute generate de negocierea dintre copil şi părinte cu privire la îngheţata pe care şi-o doreşte acesta, specialiştii în psihologie şi comportament educaţional recomandă ca părinţii să nu fie însoţiţi de copii la cumpărături.
În cazul unei îngheţate informaţiile pe care trebuie să le cunoască/verifice un părinte sunt următoarele, în această ordine:
- Aspectul general al vitrinei frigorifice – să fie curată, să nu prezinte pete de rugină în anumite zone ale acesteia, îngheţatele din interiorul vitrinei să nu prezinte pe ele fulgi de gheaţă (acest lucru arată că lanţul de frig din interiorul acesteia a fost întrerupt pe perioade de timp mai scurte sau mai lungi fapt ce duce la modificări organoleptice, fizico-chimice ale produselor depozitate în acel spatiu şi le face improprii pentru consum).
- Termenul de valabilitate/data durabilităţii minimale este menţionată pe ambalaj prin intermediul sintagmei – a se consuma de preferinţă înainte de sfârşitul…(de exemplu: 12/2021).
- Lista de ingrediente. Legislația în vigoare precizează faptul că pe o etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul, ș.a.m.d. La îngheţata pentru copii există două categorii de îngheţate: îngheţate pe bază de apă şi îngheţate pe bază de lapte, în primul caz ingredientul principal este apa, iar în cel de-al doilea caz ingredientul principal este laptele, dar nu laptele proaspat integral, ci laptele praf integral sau degresat. Experţii APC recomandă lista scurtă de ingrediente, asta înseamnă 5-6 ingrediente în cazul unei îngheţate, la un număr aşa de redus de ingrediente aditivii alimentari şi extractele industriei chimice nu-şi mai găsesc locul.
- Declaraţia nutriţională per 100 grame îngheţată, foarte rar pe cantitatea ambalată (de exemplu: 23 grame, 32 grame, 51 grame, 105 grame etc.), ne oferă informaţii despre valorile nutriţionale ale îngheţatei respective, începând cu valoarea energetică a acesteia şi continuând cu cantitatea de grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine, fibre şi sare. În cazul îngheţatei pentru copii părinţii trebuie să fie atenţi la cantitatea de zaharuri, care nu trebuie să depăşească 15 g/100 g produs, la cantitatea de grăsimi, care nu trebuie să depăşească 20 g/100 g produs, la cantitatea de acizi graşi saturaţi, care nu trebuie să depăşească 5 g/100 g produs.
- Cantitatea netă/volumul net (de exemplu: 250g/500ml). La îngheţată, în timpul răcirii se introduce în compoziție mult aer (până la 100…130% din volumul propriu), conferindu-se astfel compoziției moliciune și lejeritate, dar şi pentru a oferi volum îngheţatei respective. În situaţia în care procentul de aer este mai mare de 50% îi determină pe unii consumatori, cei care urmăresc cantitatea, nu calitatea, să cumpere produsul respectiv. De exemplu, în cazul îngheţatei pe ambalajul căreia găsim informaţia – 500ml/250g, interpretarea acesteia arată că procentul de aer din această îngheţată este de 100%.2. Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea îngheţatei pentru copii în vederea înţelererii de către părinţi a compoziţiei acesteia și prezentarea posibilelor efecte ale aditivilor alimentari asupra sănătății copiilor.
În cele 13 tipuri de denumiri de înghețată s-au identificat 19 aditivi alimentari, după cum urmează: E 100 – curcumină, E 120 – carmin/coșenilă, E 141 – complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor, E 160c – extract de paprika, E 131 – albastru patent V, E 322 – lecitină din soia, E 330 – acid citric, E 407 – caragenan, E 407a – alga marină Eucheuma prelucrată, E 410 – gumă de carruba, E 412 – gumă de guar, E 414 – gumă arabică, E 415 – gumă de xantan, E 417 – gumă tara, E 422- glicerol, E 440 – pectină, E 460 – gumă de celuloză, E 468 – carboximetilceluloză de sodiu, E 471 – mono și digliceride ale acizilor grași.
Dintre aditivii alimentari identificați în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme de sănătate, astfel:
E 100 – curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.
E 120 – carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E 131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia.
E 133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.
E 405 – propan-1,2-diol-alginat este esterul propilen-glicolic al acidului alginic,unele persoane manifestă reacţii alergice la anumite concentraţii de propilen-glicol.
E 1520 – propilen glicolul se obține din petrol și este unul dintre cele mai controversate E-uri. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic.
E 296 – acid malic, potențiator de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.
E 322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.
E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E 407 – caragenan, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție.
E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare. Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.
E 412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.
E 415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
E 417 – gumă tara, stabilizator. Poate provoca alergii.
E 440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.
E 460 – gumă de celuloză, emulgator. Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentată în intestinul gros. Concentraţiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia şi diareea.
E 471 – mono și digliceride ale acizilor grași. Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.
În concluzie, niciuna din îngheţatele pentru copii analizate de experţii APC nu prezintă o listă scurtă de ingrediente, fapt ce i-a îndreptăţit pe aceştia să le recomande părinţilor să evite achiziţionarea îngheţatelor cu listă lungă de ingrediente în compoziţia cărora predomină extracte de origine vegetală şi animală, completate cu aditivi alimentari mai mult sau mai putin toxici pentru copiii noştri.
Vezi studiul complet: https://www.apc-romania.ro/ro/i-/NjgzLTI.html
Lasă un comentariu