Peru se luptă din greu cu al doilea val al pandemiei de Covid-19. La fel se întâmplă în Uruguay și Argentina. Marile companii farmaceutice care produc vaccinuri anti-coronavirus pentru țările Americii de Sud (și nu numai) pun presiuni pe guverne, atât în ce privește exonerarea companiilor de răspunderea legală pentru efectele secundare ale vaccinurilor, cât și cu privire la eventuala garantare a plății acestora cu active de stat. Am putea deduce că aceste companii, favorizate de criza Corona, își extind puterea îndatorând state întregi. Negocierile pentru condiții și transparența contractelor s-au blocat și la nivelul UE.
„Clinicile din Lima sunt supraaglomerate, personalul este epuizat – iar campania de vaccinare a început doar săptămâna aceasta, cu inițial doar 300.000 de doze de vaccin din China”, relatează site-ul online al primei televiziuni germane, tagesschau.de. Însă și alți producători de vaccin sunt „pe drumul cel bun”, al încheierii de uriașe contracte, cu statele paralizate de pandemie.
Un lucru este clar: Peru are nevoie urgentă de vaccin. Lima e în lockdown, mulți oameni se află într-o situație dificilă, deoarece majoritatea peruanilor trăiesc din câștigurile zilnice, iar medicii protestează de săptămâni, împotriva condițiilor de muncă precare. În plus, țara se află într-o criză guvernamentală. După destituirea președintelui Martín Vizcarra în noiembrie, este în funcție un guvern de tranziție, aflat sub presiune politică. Țara negociază într-o situație dificilă.
Negocieri secrete cu Peru
Peru și Pfizer au negociat luni de zile, pentru aprovizionarea cu vaccinuri. Detaliile negocierilor rămân însă secrete. Noul contract dintre Peru și Pfizer / BioNTech prevede că Peru va primi de la consorțiul farmaceutic 20 de milioane de doze de vaccin. Șase milioane de doze sunt așteptate să sosească până în luna iulie.
Fostul ministru al Hidrocarburilor, Victor Zamora, este însă precaut în așteptări, deoarece contractul are o istorie controversată. Zamora susține că Pfizer a cerut garanții de amploare în negocierile pentru inițial nouă milioane de doze, în cazul în care Peru nu poate plăti. „Din câte știu eu, Pfizer a dorit să acceseze proprietatea de stat. Nu știu exact ce înseamna asta. Dar în Peru s-a discutat despre proprietățile noastre din străinătate”, spune el.
„Astfel de valori ar fi posibile din punct de vedere legal”, explică Pedro Villarreal, expert în drept internațional, pentru tagesschau.de. „Conturile bancare străine, pachetele de acțiuni pe care Peru le deține în companii din străinătate sau clădirile – dar nu și ambasada – ar putea fi luate în considerare. Astfel de garanții nu sunt neobișnuite, atunci când țările cu putere de cumpărare redusă cumpără utilaje sau software de la companii internaționale”.
De data aceasta e însă vorba despre un vaccin care salvează vieți, într-o situație de urgență globală. „Particularitatea ar fi, că un medicament esențial este negociat în astfel de termeni și condiții dure”, spune Villarreal. Ceea ce s-a convenit acum între Pfizer și Peru rămâne însă un secret.
Transparentizarea contractelor ar ajuta și Peru, consideră fostul ministru Zamora. El se îndoiește că, în prezent, este posibil să negociezi pe picior de egalitate. „Pfizer știe la ce preț și în ce condiții cumpără fiecare țară. Compania știe ce țări au acceptat și cu ce clauze.”
Când a fost întrebat despre negocierile cu Peru, Pfizer a subliniat că „discuțiile dintre Pfizer și guverne […] sunt confidențiale și, prin urmare, nu facem alte comentarii”. La începutul săptămânii, BioNTech și Pfizer au anunțat într-un comunicat de presă că obiectivul lor comun este de a oferi peruanilor o vaccinare rapidă.
Fără despăgubiri în Uruguay
Potrivit unui raport al portalului Amerika21 din America Latină, președintele Uruguayului, Luis Lacalle Pou, a declarat că a semnat un contract cu Pfizer pentru furnizarea a două milioane de doze de vaccin. Pentru a primi o livrare, trebuiau semnate anumite clauze de confidențialitate. Surse oficiale au subliniat că Uruguay-ul ar trebui să renunțe la cererile de despăgubire, în cazul posibilelor efecte secundare pe termen lung, cauzate de vaccin.
Pe 3 februarie, guvernul Lacalle Pou a anunțat că toți cei care ar dori să fie vaccinați vor trebui să semneze o declarație de consimțământ, similară cu cea dinaintea unei proceduri chirurgicale. De atunci, s-a speculat că Pfizer și guvernul uruguayan vor să se protejeze, în acest fel, de eventualele cereri de despăgubire.
Garanții cu „inalienabile” în Argentina
Compania americană a procedat în mod similar în Argentina. Negocierile despre o posibilă administrare a vaccinului Pfizer au eșuat acolo, pentru moment. Ministrul argentinian al Sănătății, Ginés González, a comentat cererile concernului Pfizer, „de a încălca demnitatea țării sale”. Pfizer ar fi cerut ca tratatul să anuleze legile naționale, iar controversele să fie supuse arbitrajului internațional.
În plus, Argentina ar trebui să adopte o lege privind garanțiile de plată prin active inalienabile. Acestea includ puțuri de petrol, ghețari, drepturi de pescuit, etc. Toate acestea reprezintă valori tranzacționabile pe burse, deoarece chiar și apa dulce a început recent să fie tranzacționată la bursa din New York.
Președintele argentinian, Alberto Fernández, ajunsese inițial la o soluție de compromis în negocieri, cu concesii reciproce. În ultimul moment însă, compania nu a acceptat nicio cerere de despăgubire în cazul deteriorării materialului de vaccinare, astfel încât contractul nu a fost încă semnat.
Blocaj și lipsa de transparență la nivel european
Discuțiile cu Pfizer / BioNTech s-au blocat și la nivel european. Comisia Europeană, care negociază pentru statele membre, s-a confruntat cu avocații SUA, pentru „probleme de daune”. Parlamentarii UE cer accesul la tratate. Trei contracte de la alți producători sunt până acum publice, dar „au fost înnegrite în locuri relevante”, iar contractul Pfizer / BioNTech lipsește.
Germania a investit 750 de milioane de euro din bani publici în dezvoltarea vaccinului, 375 de milioane au ajuns la BioNTech din Mainz. BioNTech a anunțat că examinează în prezent modul în care va fi publicat contractul.
„Vrem mai multe informații despre cine este responsabil în caz de daune”, spune Rasmus Andresen, care reprezintă Verzii, în Parlamentul European. „Vaccinurile sunt plătite cu bani europeni. În calitate de parlament, suntem responsabili nu numai pentru monitorizarea Comisiei, ci și pentru monitorizarea modului în care sunt folosiți banii”, a spus acesta.
Suerie Moon, co-directoare a Centrului Global de Sănătate din Geneva, critică lipsa de transparență a negocierilor: „Publicul ar trebui să știe: ce a cerut guvernul meu? Sau la ce a renunțat, pentru a avea acces la vaccin?” Moon solicită o dezbatere fundamentală, care depășește pandemia Corona: „E vorba despre cât de multă transparență poate aștepta publicul, de la o industrie ale cărei decizii au o influență atât de mare asupra vieții și a morții”.
Lasă un comentariu