Multe se pot spune despre chestiunea asta. De tot soiul. În funcție de cât ne duce capul pe fiecare dintre noi, alegem să credem sau să respingem ceea ce științific spun cercetătorii că s-a confirmat. Dar cine oare, din surse independente, ar putea să spună altfel? În ceea ce mă privește, eu cred că e o mare făcătură. Cu cel puțin un scop precis. Spun unul pentru că acest Covid ar putea să rezolve și alte „nerezolvate” încă.
În cel de-al 5-lea deceniu al secolului trecut, s-a întâmplat că dorinței unui nebun i s-a opus o alta care în final s-a dovedit mai puternică și a ucis pentru moment dorința nebunului. A urmat apoi o politică a bunăstării în Europa și nu numai, bazată pe respectul omului, națiunii. O politică a autodeterminării. Cu un corolar creștin-democrat. În care bunul simț și normalul erau la ele acasă.
Nimeni, în acest timp, nu a negat existența răului dar pârghiile cu care s-a acționat au reușit să mențină politica începută de Adenauer, Schumann și De Gasperi în liniile proiectate. Asta însă nu a înseamnat că „răul” s-a resemnat, ci mai degrabă că s-a repoziționat pentru un timp mai favorabil. Și, sigur, „răul” are timpul lui, nu se grăbește și atacă pe un front mult mai mare atunci când condițiile creează spații de manevră ce permit „inocularea” individuală în așa măsură încât povara adevărului se transferă cu greutate în tabăra adeversă.
Pe scurt: Celor care au pus umărul la consolidarea societății de care am scris le-a sosit timpul să „plătească” pentru neobrăzarea de a se fi opus extinderii răului. Vorbim de cei care biologic au reușit să supraviețuiască până la 80 – 90 de ani. Oameni care sunt martorii acelui timp. Și, care mai pot să spună, și chiar să se opună „anormalului” promovat de dreapta politică. Luările lor de poziție în diferite structuri sau chiar în presă, atunci când s-au deschis ușile LGBT sau a altor invenții de acest tip, nu au convins pământenii, care s-au lăsat seduși de avalanșa neutralității și a lipsei de importanță promovat de aceștia. Deși afrontul direct la Creator era evident, oamenii au stat pasivi și chiar au acceptat propăvăduirea egalității de gen. Acum, nu spun că acest virus are originea în această „deformare” umană, ci doar vreau să arat o atitudine simplistă a noastră a tuturor atunci când ni se cere să judecăm lucruri. Căci, din acest punct de vedere, noi suferim de sindromul majorității galinacee. Pentru a aduna găinile într-un spațiu restrâns e suficient ca cineva să arunce un pumn de grăunțe și ele vin sau zboară imediat către acel loc. Uneori, nici nu mai e nevoie să arunce grăunțe. E destul ca găinile să identifce pe cel care le are, undeva aproape de ele, ca să se adune. Așa că, de multe ori, noi credităm cu încredere oameni care nu merită deloc acest lucru. Dacă ne-am obișnui să gândim în termeni de normalitate vom reuși să observăm cui folosesc întotdeauna acțiunile pe care ei le promovează. Și, astfel, vom putea lua, individual, cele mai bune decizii. Altfel, vom zbura mereu precum găinile.
Haideți să vedem ce se întâmplă prin lume: Auzim vorbindu-se de antenele tip 5G care ne străbat corpurile cu frecvențe extrem de dăunătoare. Cel puțin asta spun unii. Alții spun că nu este așa. Noi va trebui să ne uităm cine este de o parte și cine este de cealaltă parte. După care să tragem propriile concluzii.
Iată de ce cred eu că virusul nu este decât un mijloc de a ajunge undeva.
Asa se pare,trebuie sa se ajunga undeva…!