Cristi Irimia a fost eroul Pâncotei la Caransebeș! „Alții la vârsta mea sunt «morți», eu încă joc!“

După ezitările arătate de Pașcalău în acest retur de campionat, Ionuț Popa a decis să meargă pe mâna celuilalt portar experimentat din lot. Astfel, Cristi Irimia a apărat buturile Pâncotei la Caransebeș și s-a achitat foarte bine de sarcini. Practic, veteranul din poartă și-a salvat echipa de cel puțin trei goluri ca și făcute, dar a știut și să rupă jocul prin trageri de timp sau clinciuri verbale cu adversarii.

– Cristi, un punct obținut la Caransebeș. E mult, e puțin?

– E un prim punct luat în play-out, unul meritat de toată lumea de aici, staff tehnic, jucători sau cei din jurul nostru. Consider că am făcut un joc bun și am plecat astfel cu o remiză.

– Vă ajută și mental această remiză?

– Da, putem spune că acest punct ne ajută la descătușarea noastră. Veneam după o serie de partide în care am jucat bine, dar am fost lipsiți de șansă. Astăzi, am avut mai multă șansă noi decât adversarii și am plecat cu un punct.

– Tot tu ai fost în poartă și la ultimul punct adus din deplasare, remiza de la Oradea.

– Da, așa e, eu am apărat și atunci, iar ultimul meu meci a fost victoria cu Satu Mare de acasă. Dar e o simplă coincidență, nu se poate spune că e ceva special când apăr eu.

– Urmează duelul de foc cu Oradea.

– Da, am reușit să ne apropiem de ei prin acest punct și prin faptul că ei au cedat la Vâlcea. Dar, va fi o partidă extrem de grea acolo. Puțină lume știe că FC Bihor e singura echipă din Vestul țării care și-a păstrat identitatea sportivă, e formația fanion a județului Bihor și vor să rămână în liga a doua. Au tradiție, au istorie, din acest punct de vedere au un avantaj. Dar nu plecăm cu un handicap și sportiv însă va fi foarte greu. Consider că orice punct luat de acolo ne ajută să evităm barajul. Eu am mai multe baraje de promovare în cariera mea, dar niciunul de salvare de la retrogradare. Sper să nu debutez acum în așa ceva, mai ales că fac 41 de ani cât de curând, vârstă la care încă mai joc în timp ce unii din generația mea sunt „morți” deja.

– Ai avut clinciuri verbale și cu Boștină, dar și cu o parte din suporterii Caransebeșului.

– Jucătorul român nu își vede de multe ori de joc, iar din această categorie fac parte și eu. Boștină tot dădea din gură pe acolo și i-am spus că să își vadă de treabă că sunt de o vârstă cu taică-so. El nu m-a crezut, dar i-am spus să îl întrebe pe taică-so câți ani are și o să vadă. Mai vorbeam înainte și mai mult cu suporterii, dar acum nu pot să o fac la fel de des fiindcă nu mai am aer să joc. Dar sunt lucruri care ajută din când în când, plus că mai râdem și mai glumim astfel.

– A contat și revenirea lui Rusu?

– Da, foarte mult, are experiență și stă bine în teren. Dar nu vreau să focusăm acest punct asupra doar a unor jucători. E meritul tuturor jucătoriilor care au intrat pe teren astăzi, nu doar al unuia sau al altuia.