Cu ce dificultăți se confruntă ucrainenii refugiați în țara noastră. Povestea mamei cu un copil în România și altul pe front în Ucraina

Cele mai mari obstacole pentru copiii ucraineni și familiile lor care și-au găsit refugiu în România sunt cele legate de accesul la servicii de sănătate (controalele medicale și medicamentele), urmate îndeaproape de dificultățile legate de locuință (chirie și utilități). În ceea ce privește accesul la educație, doar 16,1% dintre părinții ai căror copii sunt înscriși în sistemul românesc de educație sunt de părere că aceștia nu se confruntă cu nici o dificultate la școală, iar principalele dificultăți indicate sunt barierele lingvistice (74,9%) și suprasolicitarea generată de frecventarea în paralel a două sisteme de educație (34,5%), arată o anchetă Salvați Copiii România, realizată la trei ani de la declanșarea războiului din Ucraina.

Ponderea ridicată a familiilor care semnalează imposibilitatea sau dificultatea de a acoperi nevoile legate de sănătate este și mai îngrijorătoare, dacă  ținem cont de faptul că doar 16,7% dintre respondenți au menționat că nici un membru al familiei lor nu s-a confruntat cu probleme de sănătate în ultimele șase luni.

Întrebați fiind dacă se simt bine conectați și integrați în comunitatea românească, aproape jumătate dintre participanții la consultare afirmă că nu au atins acest nivel (47,2%), în timp ce doar 17% au acest sentiment de integrare (diferența este reprezentată de indeciși).

Deși relativ puțini dintre respondenți au sentimentul de conectare și integrare, peste trei sferturi dintre ei (77,2%) consideră că românii sunt primitori. În schimb, dificultățile lingvistice, dificultatea de a găsi un loc de muncă bine remunerat și accesul dificil la sănătate sunt motive care îi fac pe mulți dintre respondenți să simtă că România nu le poate deveni acasă.

4 din 5 familii cuprinse în consultare au sosit în România în urmă cu peste un an (86,8%), iar aproape 7 din 10 (69,7%) au o durată de ședere pe teritoriul României de peste 2 ani, în timp ce ponderea celor abia ajunși este foarte redusă, doar 7% dintre respondenți indicând un interval de sub 6 luni de la sosire.

Alte date relevante din anchetă:

• Urmărind categoriile de nevoi pe care familiile nu le acoperă sau le acoperă cu greu, observăm că cele mai dificile obstacole apar în ceea ce privește sănătatea (incluzând controalele medicale și medicamentele) – 55,5%, urmată îndeaproape de locuință (chirie și utilități) – 54,6%.
• Școlile publice continuă să reprezinte serviciul cel mai ușor de accesat, 65,1% din familiile care au avut nevoie de acest tip de serviciu considerând că școlile sunt accesibile sau ușor accesibile.
• Îngrijirea copiilor (52,8%) și necunoașterea limbii române (50,6%) continuă să reprezinte motivele invocate de peste jumătate dintre respondenții care nu dețin un loc de muncă.
• În ceea ce privește intenția de a rămâne în România, cea mai mare parte dintre familiile chestionate se află într-o situație de incertitudine. 56,7% au optat pentru răspunsul ”Nu știu”, iar ponderea celor care au în vedere o relocare în viitorul apropiat (mai puțin de un an) este foarte redusă (3,7%). Aproape 2 din 5 respondenți (39,6%) intenționează să rămână în țara noastră pentru cel puțin încă un an. 
• Raportându-ne doar la familiile ai căror copii au vârsta școlară, aproape una din 10 (9,4%) nu reușește să asigure școlarizarea copiilor (a tuturor sau doar a unora dintre copiii familiei).
• În ceea ce privește modalitatea de participare la educație, se remarcă faptul că odată cu nivelul de educație, crește proporția copiilor care participă exclusiv la educația online (de la 31% în cazul elevilor din ciclul primar la 59% în cazul liceenilor), în detrimentul celor care sunt incluși (și) în sistemul românesc de educație.
• Principalele dificultăți la școală sunt barierele lingvistice (74,9%). Într-o măsură semnificativ mai redusă, sunt semnalate și neglijarea din partea cadrelor didactice (9,2%), bullyingul din partea colegilor (8,3%) sau o atitudine de hărțuire din partea profesorilor (2%). 
• Peste 9 din 10 familii (91,6%) locuiesc în apartamente sau case închiriate, ponderi mult mai mici înregistrându-se în cazul celor care locuiesc în hoteluri sau pensiuni – gratuit sau contra cost (3,8% cumulat), în gazdă la rude sau prieteni (1,3%) sau în centre de cazare (1,3%).
• În ceea ce privește sursele de venituri utilizate pentru acoperirea cheltuielilor cu închirierea locuinței, cel mai frecvent sunt indicate salariile (68,5%) și sursele de altă natură (29,9%), în timp ce doar 8,2% dintre respondenți menționează sprijinul guvernamental.

„Îmi cresc singură cele două fiice, am început să muncesc a doua săptămână după sosirea în România, îmi plătesc chiria cu banii proprii. Am o boală endocrină care îmi cauzează constant hemoragii, în ultimele cinci luni am avut nevoie de numeroase injecții și pastile. Mi le-am cumpărat singură pe toate. Medicul mi-a recomandat niște investigații în privat, am reușit să le plătesc datorită unei organizații care m-a ajutat cu acești bani, dar starea mea de sănătate a rămas la fel. În ultimul timp, îmi doresc să las totul baltă și să mă întorc acasă, dar orașul meu este sub bombardamente, povestește o mamă ucraineancă.

Precizări: Analiza are la bază un chestionar online, se bazează pe 676 de răspunsuri valide, informațiile fiind oferite la nivel de familie/gospodărie. Familiile pentru care s-au oferit răspunsurile totalizează 2.243 de membri, dintre care 1.088 de copii și 1.155 de adulți. 
Perioada de culegere a datelor: 29 ianuarie – 5 februarie 2025. 

Povestea lui T., fetița de 10 ani căreia îi este teamă pentru fratele rămas pe front, în Ucraina

T.V., o fetiță de 10 ani, a ajuns în România împreună cu mama sa în aprilie 2022, venind din Odesa. Decizia de a pleca a fost luată pentru a-i oferi copilului un loc mai sigur. Fratele mai mare al fetiței a rămas în Ucraina și se află pe front, menținând legătura cu familia prin telefon.

Mama a reușit să obțină protecție temporară în România, beneficiind astfel de servicii sociale, medicale și educaționale. Din mai 2023, familia este sprijinită de Salvați Copiii prin programe dedicate copiilor refugiați. T.V. participă la cursuri de limba română, activități recreative și educaționale, precum Clubul Copiilor, ateliere de creație, terapie cu animale și pictură. Pentru a-și putea continua studiile online în Ucraina, a primit o tabletă din partea organizației.

Mama fetiței este profund îngrijorată pentru fiul său aflat pe front, motiv pentru care a beneficiat de consiliere psihologică. Ea a urmat cursuri de limba română și engleză și a primit sprijin pentru accesarea serviciilor medicale.

Situația financiară a familiei este dificilă. Mama lucrează la curățenie în schimbul cazării, fără un venit stabil. Cu ajutorul tichetelor sociale oferite de Salvați Copiii reușește să cumpere alimente, produse de igienă și medicamente. Își amintește momentul când, la începutul războiului, nu și-a permis să îi cumpere fetiței un covrig. Astăzi, datorită sprijinului primit, mama și fiica au reușit să-și asigure necesitățile de bază și să descopere chiar și gustul unui mango.

Prin activitățile educaționale din Centrul de Consiliere și Servicii Integrate Salvați Copiii, T.V. s-a integrat mai ușor, și-a făcut prieteni și și-a descoperit talentul la pictură. Lucrările ei sunt expuse cu mândrie pe pereții camerei, iar mama povestește cu emoție bunicii din Ucraina cât de atent și frumos pictează fetița ei.

De remarcat, că:

• Până în prezent, Salvați Copiii România a oferit sprijin pentru 367.500 de persoane, dintre care 184.800 de copii ucraineni și 182.700 de adulți. Salvați Copiii a acordat o atenție deosebită furnizării de servicii directe copiilor, părinților și adulților vulnerabili, dezvoltând intervenții rapide pentru a răspunde situației de urgență, dar și nevoilor de integrare ale acestora, prin oferirea de suport material și financiar, traducere și consiliere informațională, suport psiho-social, precum și îndrumare și consiliere pentru accesarea drepturilor și serviciilor disponibile, cum ar fi accesarea sistemului de învățământ, a serviciilor medicale, a locurilor de muncă sau a serviciilor de consiliere emoțională.
  
• Începând din aprilie 2022, Salvați Copiii, pe lângă punctele de lucru de la granițe și zone de tranzit, a deschis mai multe Centre de Consiliere și Servicii Integrate în întreaga țară pentru a oferi asistență copiilor ucraineni și familiilor acestora. În ultimii trei ani, 19.496 de copii și 23.415 de adulți au beneficiat de serviciile oferite în aceste centre.
  
• În 2025, Salvați Copiii își desfășoară activitatea în cinci Centre de Consiliere și Servicii Integrate situate în București, Galați, Iași, Suceava și Baia Mare. Intervenția Salvați Copiii se concentrează pe promovarea integrării și bunăstării pe termen lung a refugiaților ucraineni și a membrilor vulnerabili ai comunității gazdă prin asigurarea accesului la servicii esențiale (sociale, educaționale și sănătate emoțională), promovarea autonomiei și consolidarea coeziunii sociale printr-o gamă largă de servicii.