Procurorul-șef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a sesizat conducerea Parchetului General în vederea analizării oportunităţii promovării unui Recurs în Interesul Legii (RIL) în materia dispoziţiilor eliberării condiţionate.
Potrivit unui răspuns comunicat vineri de DNA la solicitarea Agerpres, examinarea jurisprudenţei naţionale existente a evidenţiat orientări ce relevă caracterul neunitar al acesteia.
„Unele instanțe – analizând legea aplicabilă şi având în vedere succesiunea mai multor legi penale (…) ce instituie obligaţia de aplicare a legii penale mai favorabile, precum şi decizia Curţii Constituţionale nr. 265/2014 şi având în vedere că instituţia liberării condiţionate constituie o modalitate de executare a unei părţi din pedeapsa închisorii – au considerat că analiza cererii de liberare condiţionată trebuie să aibă în vedere legea penală mai favorabilă, indiferent că legea penală mai favorabilă a fost avută în vedere şi la condamnare şi indiferent de legea avută în vedere la momentul începerii executării pedepsei.
Alte instanțe (…) au considerat că pedeapsa pronunţată şi aplicată trebuie să aibă în vedere dispoziţiile Codului Penal sub imperiul cărora s-a aplicat pedeapsa”, se arată în comunicarea transmisă de DNA.
Conform aceleiaşi surse, argumentele existente în cuprinsul unor hotărâri judecătoreşti pleacă de la premisa că obiectivul principal al procedurii în care se realizează analiza cererii de liberare condiţionată este ca un condamnat să beneficieze la liberarea condiţionată de cele mai favorabile condiţii, indiferent de legea avută în vedere la momentul începerii executării pedepsei, formulării cererii de liberare condiţionată sau al condamnării definitive.
În opinia DNA, liberarea condiţionată nu reprezintă un drept al condamnaţilor, ci „doar o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii după ce au executat fracţiunile de pedeapsa stabilite de lege şi îndeplinesc condiţiile exprese”, iar dispoziţiile din Codul Penal în vigoare prevăd în mod expres că liberarea condiţionată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat fracţia şi dacă a îndeplinit integral obligaţiile civile.
„Considerate a fi mai severe aceste condiţii, nu sunt aplicate de către unele instanțe, nici în situaţia în care condamnarea definitivă s-a dispus prin aplicarea dispoziţiilor din noul Cod Penal, care la momentul condamnării reprezentau legea penală mai favorabilă.
Aşa fiind, în astfel de situaţii, dispoziţiile Curţii Constituţionale privind aplicarea globală a legii penale mai favorabile nu se mai regăsesc. Practic, o astfel de interpretare determină împărţirea aplicării dispoziţiilor legale în mai multe categorii”, se mai arată în răspunsul DNA.
Lasă un comentariu