cancelarul Merkel în vizită la lobby-iştii americani anti-Obama, ex-cancelarul Schroder în petreceri cu Putin, ministrul de externe Steinmeier reticent
cancelarul Merkel în vizită la lobby-iştii americani anti-Obama, ex-cancelarul Schroder în petreceri cu Putin, ministrul de externe Steinmeier reticent
Joi, cancelarul Angela Merkel pleacă în vizită oficială în SUA. Invitaţia i-a lansat-o preşedintele Barack Obama încă din luna ianuarie. Însă prietenia germano-americană e umbrită de recentul scandal al interceptărilor NSA, în cadrul cărora nu doar telefonul mobil al lui Merkel, ci şi toată reţeaua comunicaţională din Germania a fost spionată cu sârg de americani. Presa germană a aflat cu stupoare că singura apariţie publică a cancelarului german în decursul vizitei sale în SUA va fi tocmai la lobby-iştii conservatori de la Camera de Comerţ a SUA, care au blocat unele reforme ale lui Obama, în spiritul oponenţilor săi politici republicani. Cu doar trei zile înainte, ex-cancelarul Gerhard Schröder bea şampanie cu Putin, gest comentat sec şi neutru de ministrul de externe german.
Cuiul NSA
Merkel a fost şocată aflând că, încă din anul 2002, propriul ei telefon de partid îi era ascultat de Naţional Security Agency (NSA), nemaivorbind de interceptările a sute de milioane de comunicaţii de pe teritoriul federal. Dezvăluirile făcute de Edward Snowden, nedezminţite oficial şi detaliat de administraţia americană, au dus la necesitatea „restabilirii încrederii”.
„Aşa ceva nu se face între prieteni”, a declarat anul trecut cancelarul german. În spiritul transparenţei la nivel instituţional, în luna octombrie a anului trecut, guvernul german a trimis administraţiei americane o adresă oficială prin care se cerea clarificarea problemei. Până în ziua de astăzi, adresei nu i s-a dat răspuns care să fie făcut public.
Germanii vor un tratat „No-Spy”, încheiat între serviciul secret american NSA şi serviciul de informaţii federal BND, prin care să se convină excluderea spionării reciproce. Acest proiect a fost promis cetăţenilor de guvernul german până la finele anului în curs, sorţii realizării lui sunt însă evaluaţi ca slabi.
Încă de la primele discuţii de sondaj, preşedintele serviciului de spionaj de la Oficiul federal pentru Protecţia Constituţiei, Hans-Georg Maassen, şi Gerhard Schindler de la BND au primit un răspuns franc: serviciile de securitate ale SUA nu au de gând să „se lege” printr-un astfel de contract, nu intră în discuţie decât „un consens vag”, între serviciile secrete ale celor două ţări.
Cuiul Ucraina
Desigur că pe agenda discuţiilor Merkel-Obama de vineri se regăseşte Tratatul de liber-schimb transatlantic. Tot aşa sigur este că se va discuta despre criza din Ucraina, unde pozitiile nu au ajuns încă la un numitor comun. Preşedintele american urmează o linie mai de forţă decât Germania şi Uniunea Europeană, căci europenii, germanii în special, sunt mult mai dependenţi economic de ruşi, iar aceasta impune o abordare mai „soft”.
Nu doar gazul rusesc ţine în şah poziţia germană relativ la conflictul ucrainean. E vorba de mari investitii, de mii de firme din Germania active în Federaţia Rusă, de un schimb comercial important între cele doua ţări. Mai e vorba de banii ruseşti depozitati în banci germane, de investiţiile imobiliare şi de firmele cu capital rusesc din Germania.
Şi mai e vorba de istoricul înţelegerilor germano-ruse, care au dus la căderea Zidului Berlinului acum un sfert de secol, precum şi la repatrierea, în anii 90, a peste două milioane de etnici germani de pe teritoriile fostului URSS. De aceea, până acum, poziţia oficială germană în problema crizei din Ucraina a fost un „Jain” tipic nemţesc. Cuvântul vine prin comasarea lui „Ja” şi „Nein”, exprimand o pozitie de mijloc, de compromis.
Steve Szabo, director al Think-Tank-ului de la Washington Transatlantic Academy, crede că, în cursul vizitei de vineri a cancelarului german în SUA „Obama vrea să afle cât de departe este dispusă Merkel să meargă în problema sancţiunilor contra Rusiei”. Până acum, semnalele sunt că Berlinul nu are interese în aplicarea unor sancţiuni economice prea dure şi în izolarea Moscovei. Nici nu e de mirare, dacă ne gândim la pragmatismul german.
Interese fel de fel
În virtutea aceluiaşi pragmatism, Merkel se duce la Camera de Comerţ a SUA, o vizită „cu uşile deschise”. Preşedintele acesteia, Tom Donohue (75 de ani), lucrează la etajul patru dintr-o clădire nu departe de Casa Albă, scrie Tagesschau online. E un loc simbolic pentru importanţa acestei instituţii cu bani mulţi şi putere la fel.
US Chamber of Commerce reprezintă aproximativ trei milioane de firme americane, luptă contra regularizării pieţelor financiare, împotriva dreptului de co-decizie a sindicatelor din firmele din sudul SUA, împotriva salariului minim pe economie şi a retribuţiei egale pentru femei şi bărbaţi. Toate acestea sunt acţiuni contrare politicii lui Obama. În campania contra reformei din sănătate, un proiect de prestigiu al preşedintelui american, lobby-iştii de la Chamber of Commerce ar fi investit 80 de milioane de dolari.
Prin urmare, Merkel se duce la Donohue şi nu în secret. Tot publică şi cu mare tam-tam mediatic a fost însoţită vizita la Moscova a fostului cancelar german, Gerhard Schröder. Acesta s-a retras acum nouă ani din politică, optând pentru un post de conducere la banca de investitii Rotschild, apoi la societatea Nordstream AG, un consorţiu elveţian în portofoliul căruia principalul proiect este construcţia şi administrarea conductei de gaz dintre Vyborg, în Rusia, şi Greiswald, în Germania.
În ciuda retragerii sale din politică, faptul ca Schröder şi-a sărbătorit a 70-a zi de naştere la St. Petersburg, căzând luni, cu euforie, în braţele primitoare ale preşedintelui Putin, de care îl leagă o veche prietenie, n-a putut trece nebservat în mass-media internaţională. Iar numele lui Schröder e veşnic legat de vârful politicii germane şi cea mai importantă funcţie executivă în stat.
Care a fost reacţia ministrului de externe german? Modestă e un cuvânt bland. Frank-Walter Steinmeier, fost şef al Cancelariei germane şi vechi comiliton al lui Schröder găseşte puţine cuvinte şi acestea, politic, nu spun nimic.
„Domnul Schröder nu are nici o răspundere guvernamentală şi, de aceea, are libertatea să decidă când şi unde îşi sărbătoreşte ziua de naştere sau unde ia parte la recepţii cu prilejul zilei sale de naştere”, potrivit Der Spiegel. Corect, nemţeşte şi fără pericol pentru Steinmeier să ajunga la tribunal, pentru declaraţii ce lezează sfera privata a unui fost cancelar.
Lasă un comentariu