Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 116 tipuri de cârnați comercializați în marile structuri comerciale și în magazinele unor producători de produse din carne. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
În tradiția românească, se regăsesc deopotrivă: cârnați cruzi, cârnați crud-uscați și foarte multe feluri de cârnați afumați (cruzi ori uscați). În partea de sud-vest sunt vestiți Trandafirii (simbol drag oltenilor; se fac din carne de porc), în partea de vest și Transilvania sunt răspândiți cârnații virsli (din carne de oaie și de capră/vită, picanți), alături de multe feluri de cârnați de porc, vită sau amestec. În sudul și estul țării s-au afirmat, pe lângă cârnații de porc, și o specialitate care și-a asigurat recunoaștere europeană: Cârnați de Pleșcoi – Buzău (trași în mațe de oaie subțiri, uscați, afumați cu fum de lemn de foioase, din carne de oaie și vită, uneori și cu sau numai cu carne de capră, în care se adaugă sare și condimente după tradiția veche, între care usturoiul, ardeiul iute, cimbrul, busuiocul, măcrişul, mărarul, hreanul, seminţele de mac ș.a.), despre care lasă valoroase informații însoțite de legende istoricul Marius Constantinescu. Tot în această zonă sunt bine cunoscute două feluri de cârnați aplatizați: babic (carne de vită și de oaie în părți egale) și ghiudem (din carne de oaie predominant și carne de vită/capră).
În urma analizelor, experții APC au descoperit faptul că:
„Cârnați de casă cu câte 8 substanțe chimice!
Cârnați țărănești cu câte 7 substanțe chimice!
Cârnați de grătar cu câte 4 tipuri de conservanți!
Cârnați cu soluție de dezghețare a drumurilor!
La 88% din cârnații afumați analizați s-a folosit fum lichid sau aromă de fum!
La 84% din cârnații analizați s-a folosit conservantul nitrit de sodiu!
La 55% din cârnații analizați membrana folosită este artificială, adică realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită și coloranți.
40% din cârnații analizați au în compoziție fosfați!
40% din cârnații analizați conțin apă din belșug! 37% din cârnații analizați conțin coloranți obținuți din insecte (coșenile)!
La numai 37% din cârnații analizați apare menționat procentul de carne din compoziția acestora pe etichetă!
34% din cârnații analizați conțin extracte de condimente!
La 28% din cârnații analizați, aroma și gustul au fost intensificate cu glutamat monosodic!
27% din cârnații analizați conțin proteină vegetală din soia!
Numai 8% din cârnații analizați nu conțin aditivi alimentari!”
„Din păcate, cârnații comercializați în hipermarketuri și în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepții, nu mai au nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură consistentă care se obţinea numai din cărnuri de porc, oaie, capră și vită de calitatea I, slănină de porc, condimente naturale şi sare, astăzi, cele mai multe tipuri de cârnați, conțin carne separată mecanic, proteină animală, extracte vegetale, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale, uleiuri vegetale, amidon, soia, apă şi chimicale din belşug. La alegerea unui tip de cârnați trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați și conținutul de sare. Recomand evitarea acelor sortimente de cârnați care au în compoziție aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, anumite mărci de cârnați nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Studiul complet se găsește aici: http://www.apc-romania.ro/ro/i-116-tipuri-de-carnati-analizati-de-apc/NTAxLTE.html
Lasă un comentariu