În organizarea Primăriei din Micherechi (Méhkerék) și cu sprijinul Circumscripției Școlare a Fundației „Klebersberg”, la Școala Generală din această localitate s-a desfășurat zilele trecute o manifestare culturală dedicată aniversării a „200 de ani de învățământ românesc la Micherechi”.
Manifestarea, moderată de Ana Sarkozy, directorul şcolii româneşti din comună, a cuprins două părți principale. În holul Școlii Generale din Micherechi, au fost amenajate o clasă a elevilor, așa cum arăta ea mai demult, dar și o expoziție de fotografii, cu chipuri ale elevilor și profesorilor, precum şi cu evenimente importante din viața de altădată a școlii din comună.
Primarul Margareta Tat a adus mulțumiri Şcolii româneşti din comună la acest eveniment aniversar semnificativ din viața învățământului românesc din Micherechi, care este în același timp, un moment de mare bucurie, dar și de bilanț, pentru cele 200 de generații de elevi s-au ridicat de pe băncile acestei școli și au făcut cinste satului lor natal.
Ana Sarkozy a prezentat un scurt istoric al învățământului românesc dinMicherechi, care la început a fost confesional și legat de Biserica Ortodoxă Română, din anul 1815 și până în 1948, iar primul învățător, cunoscut cu numele, a fost Petru Meruțiu, după cum reiese și din
Monografia Micherechiului întocmită în anul 1934 de către Teodor Pătcaș.
Dacă la început, în secolul al XIX-lea, instrucția școlară se reducea, în general la scris, citit, socotit și la cântările bisericești și se făcea în lunile de iarnă, pentru cei 20- 30 de copii, între 6 și 12 ani, mai apoi învățământul a cunoscut momente de grea încercare, ca de pildă după Primul Război Mondial, când majoritatea preoților și profesorilor au trecut în România, sau perioada interbelică, când și în școlile confesionale din Ungaria se preda în limba maghiară.
După cel de Al Doilea Război Mondial, în 1945, românii din Ungaria mai aveau doar câteva școli confesionale, la care se predau în românește puține materii, printre care religia. Din1948, când a avut loc naționalizarea școlilor confesionale și constituirea unor școlide stat, cu limba de predare română, vârsta de școlarizare s-a ridicat de la 12la 14 ani și au devenit obligatorii 8 clase.
Tot în prima parte a programului, elevul Ruben Martin a rostit poezia „Profesorul”, iar Grigore Poiendan, noul profesor de muzică al școlii, a cântat cântece tradiționale românești.
După care a fost dezvelită o placă comemorativă din marmură, placă cuprinzând numele tuturor învățătorilor, pedagogilor și directorilor de altă dată, dar și din zilele noastre, ai Școlii româneşti din Micherechi. Placa a fost dezvelită de către Margareta Tat, Gajda Róbert și Tóth Edith, iar mai apoi a fost sfințită de PS Părinte Episcop Siluan.
Partea a doua a programului aniversar care s-a desfășurat în sala de sport a şcolii, amenajată festiv, a fost deschisă cu imnurile naționale ale României și Ungariei, interpretate de corul Școlii Generale, condus de prof. Grigore Poiendan.
A luat cuvântul dl. Ambasador Alexandru Victor Micula, care a subliniat importanța Școlii, a Bisericii, a familiei și a conducerii satului în viața oricărei comunități tradiționale românești, care ar trebui redescoperite, pentru a putea avea un viitor mai stabil și mai sigur.
Doamna Edith Tóth a vorbit despre emoțiile și urmele de neșters care se imprimă în viața oricărui copil prin intermediul școlii și despre rolul de neînlocuit al profesorului.
Prefectul Gajda Róbert a apreciat, la rândul lui, valoarea școlii, în general, dar și a celei din Micherechi, pe care o cunoaște în mod personal, fiind de multe ori oaspetele acestei
comune și evidențiind realizările doamnei primar MargaretaTat și a locuitorilor comunei.
Au susţinut apoi alocuţiuni doi intelectuali de seamă ai comunității românești din Ungaria, originari din Micherechi.
Maria Berenyi, director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, a vorbit despre „Aspecte din istoria învățământului confesional din Micherechi (1815-1946)”. În cuvântul său, aceasta a remarcat în cadrul general al învățământului în Imperiul Austro-Ungar, rolul extins al Bisericii Ortodoxe și al confesiunilor în educația elevilor precum și legislația care av favorizat învățământul confesional în acea vreme.
În continuare, Gheorghe Petrușan, fost titular al catedrei de Limba Română din cadrul Facultății de Pedagogie „Juhas Gyula” din Szeged a susținut referatul cu tema „Învățământul românesc din Ungaria după Al Doilea Război Mondial”, punctând principalele tendințe înregistrate în această perioadă istorică. El a subliniat faptul că trebuie accentuat și mai mult caracterul românesc al acestui învățământ, apreciind că în acest fel comunitatea românească va acvea șansa de a se păstra și a se afirma în viitor.
Cu acest prilej, a fost editat și un număr special al revistei „Foaia Românească”, dedicat evenimentului, distribuit tuturor participanților.
În ultima parte, pe scenă au urcat corul şcolii, elevi care au recitat poezii, iar echipa de tineri ai Ansamblului Folcloric „Gheorghe Nistor” din Micherechi a prezentat cântece și dansuri populare din comună.
Evenimentul s-a încheiat printr-o recepție oferită invitaților de către Primăria comunei, la Casa de Cultură „Gheorghe Dulău”, din localitate.
La acest eveniment important din viața comunei Micherechi au participat multe oficialități, între care menționăm pe PS Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Alexandru Victor Micula, ambasadorulRomâniei la Budapesta, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Gyula, Gajda Róbert, prefectul județului Békés (Bichiș), Edith Tóth, directorul Circumscripției Școlare a Fundației „Klebelsberg” din raionul Șercad (Sarkad), Tiberiu Iuhasz, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (ATRU), Maria Berenyi, directorul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, prof. Gheorghe Petrușan, președintele Autoguvernării Românești din Județul Csongrad și al celei locale din Seghedin (Szeged), Margareta Tat, primarul Micherechiului, viceprimarul Bertold Netea, Ana Sarkozy, directorul Școlii Generale din Micherechi, Angelica Puskar, directorul Grădiniței din Micherechi, Eva Iova, redactorul-şef al săptămânalului „Foaia Românească”, Iulia Kaupert, redactor la redactia în limba română a Studioului Teritorial din Szeged al MTV1, Ioan Tat, președintele Autoguvernării Românești din Șercad, Tiberiu Iuhasz, președintele Autoguvernării Românești din Bekescsaba, reprezentanti ai celorlalte culte creștine și autorități locale din Micherechi etc.
no