Gheorghe Schwartz: „Nu cred că este treaba intelectualilor să facă politică”

Dialog cu scriitorul si profesorul universitar Gheorghe Schwartz

Domnule scriitor Gheorghe Schwartz, se apropie ziua alegerilor şi am convingerea că aveţi opţiuni politice. Sunt patrusprezece candidaţi, dar cei care conteaza cu adevărat sunt doar trei. Care este alegerea dumneavoastră şi dacă o puteţi spune?
– Bănuiesc că vă referiţi la Ponta, Iohannis şi Tariceanu, când aţi apreciat că doar trei candidaţi au cu adevărat şanse. Trebuie să recunosc că sunt influenţat de mai mulţi factori, atunci când mă duc la vot. Nu ultimul dintre ei este că doresc un intelectual în locul „băieţilor deştepti”. Cred că (şi) din acest punct de vedere, Călin Popescu Tăriceanu este cel mai apropiat de aşteptarile mele. Plus că a fost un prim-ministru care a adus cei mai mulţi bani în buzunarele românilor şi ar fi greşit să considerăm acest lucru că s-ar datora doar faptului că mandatul său a precedat criza. Pe de altă parte, îmi impune ţinuta sa, discursul său, faptul că nu te face de râs în contactele la nivel înalt.

Mergând pe această linie, cum apreciaţi dumneavoastră viziunea pe termen lung expusă în programul de candidat al domnului Popescu Tăriceanu, care preconizează că România să devină a şaptea putere economică a Uniunii Europene?
– Domnul Popescu Tăriceanu pare singurul dintre candidaţi care priveşte pe termen mediu şi lung, ştiindu-se că una dintre principalele frâne ale dezvoltării României de după 1989 a fost faptul că toţi politicienii au avut grijă doar de prezent, iar după ei, Dumnezeu cu mila. Probabil că (şi) acest lucru a îndemnat multe dintre inteligenţele indiscutabile ale românilor să părăsească ţara. Cu toate că nu îndrăznesc să mai fac nici un fel de previziuni, cred totuşi că o viziune de ansamblu şi privind spre viitor este singura cale de a ieşi din starea în care ne aflăm şi cred că dl. Popescu Tăriceanu ar putea să realizeze acest lucru. Şi un ultim argument, să ne amintim că prim-ministrul Tăriceanu a ştiut să se opună cu demnitate presiunilor de la Cotroceni.

De ce credeţi că oamenii de bun-simţ, profesionişti şi, în general, oamenii de bună calitate nu sunt implicaţi în politică sau administraţie, lăsând loc lichelismului, amatorismului, veleitarismului?
– Din păcate, aveţi dreptate, însă trebuie spus că sunt şi intelectuali implicaţi, dar cei mai mulţi dintre aceştia pe post de mercenari ai unor puternici conjuncturali. Lipsa de apetit pentru politică şi pentru administraţie a celor mai mulţi oameni de valoare se datorează, cred, faptului că sunt conştienţi că este mai important să-şi vadă de meseriile şi de vocaţiile lor, decât să se implice într-o lume pe care nici n-o cunosc şi care a dat atâtea rateuri. De altfel, nu cred că este treaba intelectualilor să facă politică, dovadă că într-un stat normal ei sunt doar oglinda activă a ceea ce se întâmplă. Dar acolo politicienii sunt cu adevărat politicieni.

A consemnat Virgil Florea

Sursa: Timişoara Express