Multe sectoare economice și de activitate au fost și sunt încă puternic afectate de restricțiile dispuse din cauza pandemiei Covid-19. În Germania, unul dintre acestea este practicarea prostituției în bordeluri și alte incinte autorizate. Lucrătoarele sexuale amenințate de foamete ies în stradă, cerând să li se dea undă verde, precum s-a dat saloanelor de înfrumusețare, de tatuaj și de masaj. Însă o parte a politicienilor și guvernanților vor ca lockdown-ul în aceasta branșă să fie pe veci, iar Germania să nu mai fie ironizată ca „bordelul Europei“, aici prostituția nefiind incriminată de lege.
Șaisprezece parlamentari din Bundestag-ul german se opun redeschiderii bordelurilor, chiar și după trecerea pandemiei. Dezbaterea a apărut după relaxarea de luna trecută, a restricțiilor de funcționare în anumite branșe, în care exista contact fizic cu clienții. Senatoarea social-democrată, Leni Breymaier, merge și mai departe, rușinând Germania cu descrierea că ar fi „bordelul Europei“.
Însă lucrătoarele din „branșa orizontalei“, cum i se mai spune în Germania, se simt frustrate de restricții și au ieșit duminică la proteste în fața Camerei Deputaților din Berlin, unele cu pancarte pe care scria „Statul ne f…, dar nu plătește!“. Blocajul bordelurilor le „distruge locurile de muncă“ și „cu stigmatizare nu-ți plătești facturi“ mai scriau pe pancarte prostituatele, la protestul cu păpuși gonflabile, din 5 iulie.
O industrie de miliarde
În 2 iunie a fost International Sex Workers’ Day, sărbătorită neoficial din 1976, pentru a atrage atenția asupra condițiilor de muncă din acest domeniu de activitate uneori controversat, care însă generează, prin sine și industriile adiacente, profituri de miliarde de euro. Sindicatul Ver.di estimează că 14,5 miliarde de euro sunt generate anual în „industria felinarului roșu”, din Germania.
Potrivit cifrelor de la Oficiul Federal de Statistică, la sfârșitul anului 2018 a fost înregistrat în Germania un număr de 32.800 de prostituate, în conformitate cu Legea germană pentru protecția prostituatelor. Aproape o cincime dintre prostituatele înregistrate aveau cetățenia germană. 35% din totalul prostituatelor înregistrate provin din Europa de Est.
Acestea sunt datele oficiale. Însă cele neoficiale arată altfel. Majoritatea estimărilor presupun că până la 400.000 de persoane se prostituează în Germania. Acest număr se bazează pe estimări pe orașe, deci este, probabil, cea mai bună aproximare. Alți observatori presupun existența a 200.000 de prostituate (inclusiv tineri și persoane transsexuale) în Germania – sau chiar până la 800.000. Oficial, nu există date despre numărul de clienți.
Legalizare sau nu – asta e întrebarea
Înainte de a începe pandemia Covid-19, prostituția a crescut în Germania: 1,2 milioane de bărbați au mers zilnic la o prostituată, după cum a estimat Ministerul Federal al Afacerilor Familiei, în urmă cu ceva timp. Și este complet legal, deoarece prostituția e permisă în Germania. Legea din 2002 privind prostituția a fost concepută pentru a ajuta lucrătorii sexuali să își primească salariile și asigurarea de sănătate. Nemaifiind o îndeletnicire ilegală, branșa ar trebui să fie sub control.
Însă nu e așa, iar traficul de persoane a crescut. Un studiu al Institutului de Economie Alfred Weber, de la Universitatea Heidelberg, a constatat că „traficul de persoane este înregistrat într-o măsură mai mare în țările fără interdicție legală a prostituției, decât în țările în care prostituția este interzisă”. Prin urmare, afacerile au înflorit, iar turiști din întreaga lume au venit în „vacanță la bordel” în Germania.
Între prostituatele din Europa de Est care „produc” în Germania și în Austria se află și multe românce. Despre acestea am scris în mai multe dăți, pentru Hotnews. Unul dintre articole a fost despre procesul traficanților de prostituate din Romania „De 8,99 euro, o femeie, un cârnăcior, o bere”.
Iar în altul relatam despre “Românce plecate ca bucătărese în Germania, forțate să se prostitueze în bordeluri”.
Suedia a fost prima țară din lume care a interzis cumpărarea sexului, în urmă cu 20 de ani – dar prostituatele nu sunt criminalizate, ci clienții și proxeneții, care pot fi amendați sau închiși. Scopul acestei legi a fost reducerea cererii pentru sex cumpărat. În cadrul modelului de reorientare profesională, se oferă ajutoare pentru lucrătorii sexuali: cursuri de limbi străine, locuință, îngrijiri medicale și terapie pentru traume.
„Prostituatele trebuie reeducate pentru o muncă normală”, este scopul acestui program. De la introducerea legii, numărul femeilor care își vând trupurile, violența împotriva femeilor și traficul de persoane par să se fi redus semnificativ, rezultate care au convins și alte țări: Norvegia, Islanda, Irlanda, Franța, Canada și Israel au adoptat modelul nordic, pedepsind sexul pentru bani.
Un studiu realizat de Universitatea din Malmö a arătat însă că legea privind serviciile sexuale are și efecte negative nedorite: persoanele care vând sex sunt, probabil, stigmatizate în primul rând de autorități și poliție. Criticii interzicerii prostituției consideră că problemele de fond nu au dispărut, iar măsurile punitive împing business-ul spre ilegalitate.
Sex mai scump și mai ferit
S-au făcut câteva reportaje televizate și s-a scris în presa din Germania, despre cum funcționează prostituția în vremea coronavirusului. Pe scurt, lucrurile stau cam așa: ea nu mai funcționează în locurile special amenajate, ci a intrat mai în umbră, uneori de copac și de tufiș. Alte locații sunt în locuințe private sau în mașini. Tarifele au crescut, în parte s-au dublat, tot mai multe incluzând cheltuieli de transport. Întâlnirile se stabilesc prin intermediari, telefonic sau în Internet, de preferință în limbaj codificat.
Găsirea de metode subterane de a lucra în vremea restricțiilor o justifică unele prostituate prin faptul că au și copii de hrănit și chirii de plătit. „Trebuie să supraviețuim cumva, altfel ne pierdem și acoperișul deasupra capului”, spune Felicitas Schirow, o prostituată din Berlin.
Însă problema nu e doar a angajatelor, ci și a patronilor de Puff, cum se numesc bordelurile din Germania. Unul dintre aceștia, Aurel Johannes Marx, explică cum stau lucrurile. Primul său prenume sună românește. De loc din Hanovra și fost mecanic, el s-a mutat la Berlin, unde a deschis, acum 15 ani, un bordel. Antreprenorul din branșa erotică a dezvoltat în 2018 și o aplicație de smartphone, un puff-app, dorind să „revoluționeze aceasta branșă“, după cum relatează Tagesspiegel.de.
În prezent, bordelul lui Aurel Johannes Marx din Berlin este închis și a fost deja nevoit să concedieze trei angajați din birou, dintre care unul primește bani de șomaj tehnic. El însuși și prostituatele care lucrează pentru el ca liber-profesioniste au primit ceva bani de la ajutorul de urgență, de pandemie. Cu toate acestea, apa îi este acum „până-n gât”.
„Cea mai mare problemă este că nu există un sfârșit previzibil”, spune Aurel Marx. „Nu pot face un plan de lichiditate. Te simți, ca om, total neputincios în această situație, iar cel mai deprimant lucru este că sunt unul dintre puținii operatori de bordel care, din convingere, s-a achitat cu adevărat de plata impozitelor, în ultimii ani. Pentru că, prin plata impozitelor, devin și eu parte a acestui stat constituțional. ”
Restricții mai multe, încasări la buget mai puține
Controlorii de la Oficiul de Finanțe din Germania întotdeauna s-au cam îndoit de sinceritatea fiscală din acest domeniu. Cu toate acestea, încasările au crescut. La Berlin, de exemplu, de la introducerea în 2007 a așa-numitei Proceduri Düsseldorf – prin care prostituatele să plătească statului o paușală zilnica de 30 euro ca impozit, prin patronii lor, fară că încasarile lor să fie de facto verificate -, doar prin aceasta procedură a fost încasat un milion de euro, în 2017. Cu zece ani în urmă, încasările erau pe jumătate, însă au crescut în mod constant. Pe lângă aceasta taxă unică, liber-profesionistele care lucrează în serviciile sexuale, ca maseuze sau dansatoare, plătesc individual impozite la stat.
Odată cu blocarea din cauza coronavirusului, la jumătatea lunii martie, practicarea prostituției a fost suspendată în Germania. Acum, există diferențe în reglementările aplicabile la nivel regional. În unele landuri, precum Berlin sau Renania de Nord-Westfalia, prostituția sub orice formă este interzisă. În Bavaria sau Baden-Württemberg, numai funcționarea așa-numitelor „centre de prostituție”, adică bordeluri și cluburi, este interzisă.
Antreprenorul berlinez , Aurel Marx, se plânge că este nedrept ca forma aceasta de comerț să fie tratată mai rău decât alte așa-numite „servicii legate de corp”, cum ar fi studiourile cosmetice sau de masaj. De la autorități, mesajul e altul. Carsten Spallek, consilier raional CDU din Berlin Mitte, preferă să compare cu alte sectoare, cărora nu le merge, nici lor, mai bine.
„Cred că este dificil la Berlin, unde, de exemplu, barurile încă nici nu s-au deschis complet, să se facă o excepție pentru bordeluri și branșa prostituției, unde prin definiție este imposibil să păstrezi distanța”, a spus Spallek. Asociația Federală pentru Servicii Sexuale neagă acest lucru și a prezentat un concept de igienă corespunzător.
Soluții de criză și soluția Stângii
Reprezentanta Asociației sus-numite, Stephanie Klee, explică ce s-ar putea face pentru reluarea activității, în siguranță: „Dacă un client întră în bordel, ar trebui să păstreze o distanță de 1,50 metri față de persoana care deschide ușa, apoi ar putea să aștepte în salon, să vorbească cu lucrătorii sexuali, tot de la o distanță de 1,50 metri. Și dacă apoi alege un lucrător/lucrătoare sexual/ă, merg împreună într-o cameră.”
Lena, care lucrează ca liber-profesionistă în bordelul lui Aurel Johannes Marx, spune că nu doar distanța minimă intră în discuție pentru a reduce riscul de infecție, ci și alte lucruri, cum ar fi protecția bucală, dezinfectarea mâinilor, etc. „Suntem foarte flexibile și foarte dispuse să respectăm cerințele“, inclusiv cele impuse de clienți, a spus aceasta.
Peste ocean, în Bolivia, prostituatele, dintre care multe mame singure cu copii de crescut, în disperarea de a-și relua munca, s-au deghizat „în cosmonauți”, după cum arată și imaginea reprodusă mai sus.
Prostituatele și antreprenorii din branșa sexuală din Germania se tem că acest moment de lockdown să nu fie exploatat și politic. Partidul Stângii a postulat demult că munca sexuală nu este doar primejdioasă, ci și antifeministă și jignitoare pentru demnitatea umană. De aceea, Die Linke a cerut „o lume fară prostituție“. O cerere după tipicul lor idealist.
Notă: Articolul a apărut și în HotNews.
Foto: Arhiva
Majoritatea antreprenorilor din branșa sexuală au c-am intrat in si eu criza i-am vazut pe toti in vama la nadlac inainte de lockdown . Germania e un caz mai fericit , dar Italia,franta,Spania 😀