Potrivit angajamentelor luate în fața Comisiei Europene, a venit și rândul României să utilizeze instrumente economice pentru modernizarea gestionării deșeurilor, dar și pentru implementarea legislației europene în domeniu.
Instrumentele economice care trebuie implementate sunt: „plătește pentru cât arunci”, „răspunderea extinsă a producătorului” și „taxa la depozitare”. Pentru a pune în aplicare instrumentele economice „plătește pentru cât arunci” și „răspunderea extinsă a producătorului” este necesară modificarea și completarea legislației în domeniu, astfel încât să fie stabilite clar responsabilitățile și obligațiile tuturor actorilor implicați, ținând cont inclusiv de modificările aduse prin promovarea pachetului economiei circulare.
Schimbările se vor reflecta asupra calcului facturilor, care până acum s-a realizat în funcție de numărul de persoane din gospodării sau din asociațiile de proprietari. Acest sistem de calcul va fi schimbat din luna iulie 2018 ca urmare a adoptării Ordonanței de Urgență 74, prin care se solicită implementarea unor instrumente economice care să ajute România să atingă țintele de reciclare și de reducere a cantităților de deșeuri depozitate în deponiile ecologice, ținte stabilite de legislația Uniunii Europene. În România, depozitarea deșeurilor la groapa de gunoi nu este corespunzător taxată, de aceea nu este stimulat nici procesul de reciclare. Firmele de salubritate preferă să depoziteze la groapă deșeurile colectate, din motive economice. Comparativ cu alte state europene, unde taxa de depozitare depășește 100 euro/tonă, în România aceeași taxă este de doar 10-15 euro/tonă.
Pe plan local, atât Primăria cât și ADI Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor au un rol esențial în crearea unei proceduri, a unei infrastructuri care să asigure buna funcționare a selectării colective a deșeurilor. Concret, datoria pe care aceștia o au față de cetățeni constă în punerea la dispoziţie a pubelelor speciale pentru colectarea deșeurilor, iar firmele de salubritate să le împartă saci de gunoi în culori distincte. Colectarea selectivă a deşeurilor poate aduce doar efecte benefice care să contribuie la diminuarea plății facturii de salubritate dar și eficientizarea păstrării curățeniei în oraș.
Respectarea acestor reglementări revine autorităților și în special Poliției Locale, care este de asemenea responsabilă de urmărirea și aplicarea eventualelor sancțiuni atunci când este cazul. Locația destinată colectării selective a deșeurilor trebuie să fie asigurată, fără a fi permisă schimbarea destinației prin: acte de vandalism, accesul și invadarea de către persoane ale străzii, intemperii, etc.
În tot procesul de schimbare, nici cetățenii orașului nu sunt mai puțin responsabili. Pentru a ajunge la rezultatul dorit și totodată pentru a respecta angajamentele luate în fața Comisiei Europene, cetățenii trebuie să se informeze cu privire la aceste modificări și să înceapă să își schimbe obiceiul în ceea ce privește aruncarea deșeurilor. Orice neconformitate în ceea ce privește respectarea selectării colective a ridicari si transportarea deșeurilor, poate fi adresată la Agenţia pentru Protecţia Mediului care la rândul ei sesisează Garda de Mediu.
Principalele obligații ale autorității administrației publice locale ale unităților administrative-teritoriale constă în:
a) asigurarea colectarea separată pentru cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale;
b) atingerea, până la data de 31 decembrie 2020 a unui nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din gospodării;
Neatingerea țintelor asumate prin aderarea la UE va atrage sancțiuni prin procedura de Infrigement aplicată de Curtea Europeană de Justiție, iar amenzile vor fi plătite tot din bani publici.
c) includerea caietelor de sarcini și în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, în aplicarea principiilor de la art. 3 alin. (1) c)și f) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată, cu modificările ulterioare, tarife distincte pentru activitățile desfășurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deșeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a);
Schimbările în obiceiurile cetățenilor dar și a autoritățiilor trebuie să înceapă în cel mai scurt timp posibil deoarece conform cifrelor centralizate de EUROSTAT, în 2015, din 272 de kilograme de deșeuri menajere generate într-un an de un român doar 3% s-au reciclat. Deși acest procent a fost ușor îmbunătățit în ultimii ani, valoarea ajunge la aproximativ 10% iar cerințele pentru anul 2020 sunt clare.
Dorina Lupșe
Președinte ULAL ARAD
[…] Informaţii de ultimă oră în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor […]