INTERVIU/ Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu: „A venit momentul să-i schimbăm cu FORŢA!”

– Domnule senator, la aceste alegeri europarlamentare, unde sunteţi primul pe lista partidului pe care îl conduceţi, Forţa Civică ocupând poziţia 11 pe buletinul de vot, aveți un discurs construit pe cuvântul SCHIMBARE. Chiar și sloganul Forței Civice îndeamnã la schimbare, și o face într-un fel oarecum imperativ…
– Din păcate, am moștenit o lipsă de cultură a managementului în aproape toate domeniile. Nu știm – sau nu vrem, ceea ce e și mai grav! – să gestionăm ce avem și nu știm să obținem ce dorim. Nu ne place ce avem, dar ne e teamă să-i schimbăm pe cei cu care ne-am procopsit de 25 de ani. A venit momentul SĂ-I SCHIMBĂM CU FORȚA!

– Să înţelegem că ar fi nevoie de revoluţii ale conştiinţelor. Ce înțelegeți Dvs. prin revoluții ale conștiințelor?
– Avem nevoie de o revoluţie a conştiinţelor care să îndepărteze din fruntea statului oameni taraţi de furt şi dosare penale, oameni controlabili şi manipulabili, oameni care se ascund de braţul Justiţiei în funcţii publice. La această oră suntem în genunchi în faţa unei clase politice care şi-a atins maximul de competenţă.

– Sunteţi printre puţinii politicieni de calibru care susțineți schimbarea generațiilor în politică. Ce presupune acest lucru?
– Căderea comunismului ne-a dat speranță. Ne-am uitat ca la un nou început. Dar a fost începutul unei tranziții anevoioase, a unei bătălii dinainte câștigate de urmașii regimului roșu. Pragmatici, instruiți și, mai ales, fără caracter, urmașii lui Ceaușescu au început o luptă aprigă pentru resurse. Dacă nu au putut să fure, au vândut pe treizeci de arginți… Da, se văd urmele tranziției, suntem în NATO și în UE, dar suntem săraci, suntem slabi, avem guverne fără viziune, nepricepute și, deseori, cu alte agende decât agenda țării. Voturile se cumpără pe zahăr și ulei, găleţi de plastic şi cizme de cauciuc, colegiile electorale sunt doar prilej de vizită de propagandă, intelectualii sunt în război cu ei înșiși, valorile sunt răsturnate cu susul în jos. Brand-ul de țară e o frunză-n vânt!… Pe scurt, suntem, din nou, generație de sacrificiu. Schimbarea de generație în politică este începutul vindecării. E timpul să ne facem curat în casă, să punem lucrurile în ordine, să lăsăm celor care vin după noi o moștenire valoroasă, o țară pe care să o ducă mai departe fără să plătească prețul sacrificiului.

– Dar, Guvernul Ponta are și oameni tineri…
– Generația politică nu e o chestiune numai de vârstă, ci şi de abordare. Interesele și acțiunile actualului premier țin de moștenirea roșie: cum să își salveze corupții din PSD de pușcărie ? Cum să îi treacă primarului Mazăre în administrație niște părți din Portul Constanța ? Cum să mai câștige un pic de popularitate plimbându-se cu barca trasă de jandarmi printre victimele inundațiilor sau distrându-se la Eurovision ?

– Da. O serie de întrebări retorice până şi pentru premierul Ponta. Spuneţi-ne care sunt, concret, propunerile Forței Civice pentru aceste alegeri europarlamentare deosebit de importante pentru România în contextul politic actual şi nu numai?
– Candidații sau proiectele?…

– În primul rând oamenii…
– Biografii profesionale impecabile, cinstiți și deciși să nu mai lase țara pe mâna celor care ne-au adus în situația de azi! Tineri care nu au mai făcut politică, licențiați ai unor universități de prestigiu din țara și din lume – fără să plagieze! -, profesioniști care își pot susține proiectele până şi în limbi străine. Avem o echipă pe cinste, vă invit să o cunoașteți și să țineți cont de FORȚA ei reală.

– Pe scurt, despre proiecte.
– După criza economică, situația din Ucraina pune Uniunea Europeană într-o situație și mai complicată. Ezitările Uniunii Europene sunt plătite de cetățenii Europei, dar mai ales de către cei ai unor state membre cum e România. Este inadmisibil și nedrept ca unui stat care și-a făcut temele pentru intrarea în spaţiul Schengen să i se refuze accesul pe motive politice și naționaliste interne ale unor state europene. E necesară recalibrarea “globalizării” în interiorul UE prin încurajarea investițiilor în țările membre. E nevoie de politici fiscale și economice comune. Trebuie să stârpim corupția și să depolitizăm integral instituțiile statului. Avem nevoie de reducerea birocrației în alocarea de fonduri, de recalibrarea sistemelor educaționale care trebuie să răspundă nevoilor de pe piața muncii. Avem nevoie și de politici de sănătate comune. Noi, românii,trebuie să ne sprijinim pe programele UE pentru a recupera în domeniile IMM-urilor, în agricultură și energie. Și avem nevoie să investim în inteligență. Suntem creativi și avem valoare în industria IT. Susținem interconectare rapidă cu țările UE – de la telefonie mobilă și online, până la căi ferate și autostrăzi.

– În opinia Dvs., nu sunt decalaje prea mari între statele UE? Mai putem să îi ajungem pe cei aflați cu mult în fața noastră?
– Să vă spun, de exemplu, cum era circulația în Brașovul Evului Mediu. Se intra prin Poarta Șcheilor, dar nu se ajungea în Piața Sfatului decât după ocolirea ansamblurilor de locuințe. Intrau care, căruțe, târgoveți pe jos etc. Depășirea era interzisă, astfel încât ritmul de mers era dat de cel mai lent atelaj… Eliminarea decalajelor nu înseamnă ca statele avansate să stea pe loc. Acest lucru presupune o alocare inteligentă de resurse pentru a le ridica pe cele rămase în urmă. Și nu mă refer doar la perspectivă economică. Vorbim despre eliminarea urgentă a diferențelor între cetățenii UE. De la accesul liber pe piața muncii, la eliminarea discriminării de orice fel. Iar media, de toate felurile, are aici un rol important, care trebuie și acesta recalibrat.

– Concret, la ce vă referiți?
– La recalibrarea accesului liber la informații. De la informatizarea tuturor instituțiilor publice, până la reglementarea unitară a instituțiilor media. Nu din perspectiva cenzurii, atenție!, ci din aceea a proprietarilor de media. Produsele mass-media sunt bunuri publice, aparțin, de fapt, cetățenilor. Prin urmare, interzicerea monopolurilor (dacă ai televiziune, nu poți avea și ziar) sau sprijinirea drepturilor jurnaliștilor ar trebui să fie pe agenda UE. Dispar derapajele, oamenii vor fi corect informați, iar presa – liberă cu adevărat.

– Interesantă optică. Apropo, cum merge această campania electorală, ce faceți? Nu numai în ţară, ci şi aici, la Arad?
– Suntem mereu printre oameni. Avem ceva de spus, o spunem față în față, privindu-i în ochi și strângând mâna fiecăruia. Peste tot am fost întâmpinați cu încredere și speranță. Cu toții știm că a sosit momentul să facem politică ALTFEL. Profit de ocazie, și fac apel către Guvernul României pentru suplimentarea numărului secțiilor de votare din străinătate. La fiecare scrutin, românii din diaspora reclamă numărul mic de secții de vot, distanțele mari dintre ele, cozile… Felul în care Guvernul României organizează votul este o încălcare cu bună știință a dreptului de vot al acestor români.