Ionel Ciupe: „Nu mai vrem promisiuni deșarte, vrem o reformă adevărată în educație!”

Ionel Ciupe: „Nu mai vrem promisiuni deșarte, vrem o reformă adevărată în educație!”

Ionel Ciupe, prim-vicepreședinte al Partidului Republican din România, consideră că astăzi este ziua promisiunilor repetate cu privință la o reformă în educația românească, este ziua vorbelor mari spuse în curtea școlii de oameni care demonstrează ca nu sunt acolo decât pentru o schemă de PR, nu pentru un interes real pentru conturarea viitorului României.

Acest aspect este clar, deoarece multe dintre schimbările așteptate și promise an de an încă nu s-au concretizat la nivelul necesar, consideră Ciupe.

Potrivit acestuia, în mesajele oficiale, atât Ministrul Educației, Ligia Deca, cât și premierul Nicolae Ciucă sau chiar președintele României au evidențiat anumite inițiative precum programul „România Educată”, schimbarea programei într-una mai practică și lupta împotriva violenței în școli.

Cu toate acestea, în opinia prim-vicepreședintelui Partidului Republican din România, Ionel Ciupe, efectele reale ale acestor măsuri sunt încă limitate, cuvintele lor fiind doar niște mantre lipsite de adevăr, repetate la fiecare început de an școlar.

„Problemele profunde din sistem, cum ar fi numărul mare de elevi care învață în condiții precare, lipsa unui acces adecvat la resurse educaționale moderne, abandonul școlar ridicat și violența în școli, nu au fost încă rezolvate la scară largă. În timp ce se vorbește de investiții majore și noi legi ale educației, ritmul implementării este unul lent, iar schimbările promise nu au ajuns încă să transforme cu adevărat sistemul”, a declarat Ionel Ciupe.

O problemă majoră este faptul că România se confruntă în continuare cu o rată ridicată a abandonului școlar. Conform celor mai recente date furnizate de presa centrală, rata abandonului școlar timpuriu este de aproximativ 16,6%, plasând România printre fruntașele Uniunii Europene la acest capitol. În pofida unor măsuri și inițiative luate în ultimii ani, progresul în reducerea acestei rate a fost nesemnificativ comparativ cu alte țări europene, precum Portugalia și Spania, care au înregistrat scăderi majore.

Așa că, pentru ca România să devină cu adevărat „o Românie Educată”, este nevoie de un plan concret și accelerat de modernizare a infrastructurii școlare, de formare continuă a cadrelor didactice, de regândire și reorganizare a programei școlare mult prea învechită în acest moment și de crearea unui mediu educațional sigur și incluziv, accesibil tuturor elevilor, indiferent de zona în care locuiesc sau de condițiile socio-economic, dar și de punerea în aplicare a acestui plan.

„De promisiuni ne-am săturat cu toții, iar în consecință, eu și partidul pe care îl reprezint vrem cu adevărat să începem o reformă în educație. Totul pornește de la educația de acasă în primii șapte ani și continuă cu formarea de pe băncile școlii, dar din păcate sistemul actual le implementează copiilor noștri gândirea eșecului încă de mici. Nu putem fi apatici în timp ce își bat joc de viitorul copiilor noștri, mințind pe față an de an. Astfel, dacă o să vă încredeți în noi, adevărații patrioți, o să aveți cu adevărat o Românie Educată”, concluzionează Ciupe.

  1. s-a trezit sa vorbeasca si Ciupe. unde a fost 4 ani?

    Raspunde
  2. Este corect. Bine a sesizat Ciupe. Educația este una dintre cele mai importante valori ale unei națiuni. Înaintea ei însă va trebui încercat să se „umble” la situația economică a familiei. Diferențele sociale sunt generate de siguranța familiei.

    Raspunde
  3. De fapt, Ionel spune că educația nu are nevoie de reformă. Are nevoie să fie lăsată în pace. Și în ciuda unor vremi potrivnice, educația săvârșită în generația din care el face parte a avut nevoie de foarte puține invenții. Chiar dacă se învăța socialism științific sau economie politică. Nesemnificativ. Educația din acea vreme își avea determinarea în respect pentru valori. Din păcate o mică parte „ a scăpat” printre găurile sitei și astfel ne confruntăm și cu indivizi lipsiți de bunul simț. Nu sunt mulți, doar că la nivelul fiecărui județ s-au strâns exact acolo unde ei pot prospera. Adică în politică.

    Raspunde
  4. Sau mai precis în partidele cu acces la bani. Iată câteva : pdl pnl, usr, psd, udmr, șa.

    Raspunde

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.