Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, vineri, în dosarul Referendumul la doi ani de închisoare cu suspendare şi la un termen de încercare de patru ani, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curţi.
Dragnea a fost acuzat de DNA că s-a folosit de influența pe care o avea datorită funcţiei de conducere din partid, în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Liviu Dragnea a fost obligat şi la plata către stat a 550 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Președintele PSD şi-a susţinut în permanenţă nevinovăţia, spunând că partidele pot face campanie şi pot mobiliza alegătorii la urne.
„La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Băsescu. Niciun partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea”, a declarat acesta în fata completului.
Procurorii DNA au cerut magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pedeapsa cu executare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arata ca liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca „un moft, nu ca un drept”.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia nefiind definitivă.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Lasă un comentariu