Marius Göndör, vicepreședintele al PNL Arad, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că „regia” pusă la cale de PSD în ceea ce privește concursul pentru ocuparea posturilor de inspectori școlari generali a fost finalizată și că toți cei 28 de inspectori școlari generali care nu au reușit să câștige concursul pentru ocuparea acestor posturi vor rămâne în continuare pe funcții, culmea, în „interesul învățământului”.
„Această «regie» despre care vă vorbeam la începutul acestor concursuri din învățământ a fost dusă la bun sfârșit. Toți cei care «s-au retras» din concurs, mai exact cei care au luat note sub 7 și care au comis un fals intellectual, scriind că se retrag după ce și-au aflat nota, au primit detașare pentru a ocupa funcția de inspector școlar general. Toți cei 28, aproape 60%, care «s-au retras», au primit o detașare, numită «detașare în interesul învățământului», pentru a ocupa funcția de inspector școlar general. Această detașare este valabilă până la finalul anului școlar, adică până la 31 august, dar nu mai târziu de organizarea concursului. Astfel, o scrisoare deschisă semnată de către cinci participanți la acest concurs va fi trimisă către ministrul Educației, Corpul de Control al primului ministru, Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților, Comisia de Învățământ a Senatului și către Președintele României”, a declarat Marius Göndör, care la rândul său a participat la acest concurs, reușind să ia una din cele mai mari note la proba scrisă, dar a fost picat la proba orală de către organizatori.
Vicepreședintele PNL Arad a mai explicat că, imediat după sărbătorile pascale, va prezenta în fața presei și acținile în contencios și de plângere penală, îndreptate împotriva Comisiei de Concurs. Totodată, Marius Göndör spune că își dorește să demonstreze în continuare că lucrurile petrecute la acel concurs nu au fost normal și că au fost încălcate într-un mod extreme de grav regulile statului de drept.
Iată textul scrisorii deschise care va fi trimisă ministrului Educaţiei:
Domnului MIHAI SORIN CÂMPEANU,
MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Concursul pentru funcția de inspector școlar general a fost unul „cu dedicație” care sfidează legea
De mai bine de şapte, ani posturile de conducere din învăţământul preuniversitar (inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, director CCD, inspector școlar, director) nu au fost ocupate prin concurs, ci prin detaşare în interesul învăţământului, acest fapt generând, din păcate, instabilitate, dar mai ales “oportunitatea” ca politicul să intervină în aceste numiri.
Din această perspectivă, concursul pentru ocuparea posturilor de inspector școlar general putea fi un prilej, pentru dumneavoastra domnule, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Științifice, să faceți dovada că susțineți promovarea competenței și că veți impune un minim respect pentru lege și regulile pe care dumneavoastră înșivă le-ați stipulat prin ordinele de ministru emise. De asemenea, concursul putea fi șansa începerii depolitizării funcțiilor de conducere din învăţământul preuniversitar.
Din păcate această șansă a fost ratată de actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării Științifice.
Acest concurs a fost marcat de abundența de abuzuri, nereguli și vicii de procedură, care s-au manifestat de la anunțarea lui și până la rezultatele extrem de controversate și evident direcționate în favoarea clientelei de partid.
Concursul a fost organizat la „plesneală” și într-o grabă suspectă, fără să se țină cont de perturbările pe care acesta le provoacă în activitatea inspectoratelor școlare. Domnule ministru ar fi trebuit să știți că, la nivelul inspectoratelor școlare, sunt sarcini de etapă, activități planificate, încă de la începutul anului școlar, conform planurilor manageriale și că un astfel de concurs trebuie anunțat cu un an înainte, în așa fel încât el să fie parte a acestor planuri manageriale. Știți, oare, domnule ministru că activitatea în ISJ-uri este blocată de desfășurarea acestor concursuri, tocmai acum când ar trebui să se pregătească organizarea și derularea în bune condiții a examenelor naționale? Îi interesează pe cei care sunt la cârma ministerului acest aspect sau tot ce contează este fixarea unor oameni, în majoritatea cazurilor incompetenți, dar cu carnet de partid, pe aceste posturi?
În vederea desfășurării acestui concurs au fost făcute modificări ale metodologiei de concurs, unele dintre ele nefiind în concordanță cu prevederile Legii Educației Naționale, modificări făcute într-o mare discreție, probabil cu intenția ca ele să nu fie cunoscute în timp util de cadrele didactice, interesate să participe la această competiție.
De menționat, aici, impunerea certificatului medical, care a fost emis prin OM. 3177/147, din 5 februarie 2015, dar care a fost publicat și a intrat în vigoare abia în 12.02.2015, după începerea perioadei de înscriere, foarte mulți candidați neștiind despre acesta, motiv pentru care dosarele lor au fost respinse. Oare vă asumați vreo vină, domnule ministru, în ce privește această situație?
Mai mult decât atât, la nivelul unor inspectorate școlare, inspectorii școlari generali în funcție, candidați la acest concurs, au recurs la încălcarea gravă a prevederilor legale, la intimidări și amenințări pentru a bloca accesul și înscrierea altor cadre didactice la acest concurs. Această situație a fost semnalată, de altfel, Ministerului Educației și Cercetării Științifice, răspunsul primit fiind unul sec, situațiile de acest gen fiind transmise spre soluționare tocmai celor care au comis aceste abuzuri și au incalcat legea.
Prin urmare, să înțelegem că aceasta este modalitatea de soluționare a situațiilor în care se comit abuzuri si se încalcă legea de către cei care ar trebui să vegheze la respectarea ei?
O altă anomalie a acestui concurs a fost nerespectarea ordinii probelor, așa cum era prevăzută în metodologie.
În conformitate cu metodologia de desfăşurare, concursul era compus din trei probe, în următoarea ordine: proba A – evaluarea CV-ului, proba B – test grilă şi proba C – interviu. De ce nu s-a respectat ordinea probelor, specificată de metodologie?
Proba A – evaluarea CV-ului este prima probă a concursului, asta însemnând că rezultatele ei trebuiau să fie cunoscute înaintea probei B – testul grilă. În realitate, evaluarea CV-ului s-a făcut la final, cu scopul reglării punctajului, în funcție de candidat. Mai mult, punctajele la această probă, obținute de candidați, au fost supraevaluate sau mult subevaluate, în funcție de candidat și de obiectivul ce trebuia realizat, punctajele fiind anunțate, fără să fie justificate, abia după proba interviului.
În ce privește următoarea probă, cea a testului grilă, dorim să vă aducem informaţii care sunt de natură să vă înlăture orice mirare cu privire la o presupusă “molimă” ce bântuie prin minister şi îi lovește pe candidaţi, determinându-i să se retragă “din motive personale” din concurs.
În realitate, toți cei 28 de candidaţi, aşa-zişi retraşi, au participat la proba B – testul grilă şi au fost evaluaţi. Dovadă fără echivoc că au fost prezenţi şi au finalizat proba, fiind e-mail-ul trimis de fiecare, e-mail ce conținea rezolvarea testului grilă. De retras, este adevărat că s-au retras, însă numai după ce le-a fost comunicată nota obţinută la testul grilă, ce-i drept sub 7, proba fiind astfel picată și ceea ce este și mai grav, retragerea din concurs s-a produs la sugestia comisiei.
Credeţi că o asemenea stratagemă poate fi, prin extrapolare, o eventuală soluție salvatoare, care ar genera promovabilitate 100% spre exemplu, la bacalaureat? Ce ar fi dacă imediat după ce cunoaştem notele candidaţilor la bacalaureat , le-am sugera celor care nu au note de trecere să facă o solicitare de retragere din examen? Astfel, vom avea doar candidaţi retraşi şi candidaţi reuşiţi, niciunul picat.
Cu siguranţă, nu aceasta este soluţia pentru bacalaureat şi nici pentru un concurs organizat, la cel mai înalt nivel de Ministerul Educației și Cercetării Științifice.
Considerăm că cele prezentate mai sus constituie poate cea mai gravă încălcare a legii, petrecută în acest concurs. Vă rugăm să consultaţi documentele oficiale, cele cu rezultatele candidaţilor, afişate la finalul fiecărei zile de concurs. Veţi constata că cei 28 de candidaţi nu au nicio notă, asta însemnând că s-au retras înaintea primei probe. În realitate, însă, nu le-a fost evaluat CV-ul, evaluarea fiind amânată pe mai târziu ca modalitate de reglare a punctajului, după cum am explicat mai sus, iar nota obţinută la testul grilă nu le-a fost publicată pentru că a fost sub 7, asta generând calitatea de respins la concurs. Probabil că era greu de explicat motivul pentru care unui candidat respins i se semna un ordin de ministru de detașare în interesul învăţământului pe funcţia de inspector şcolar general.
Cum ați permis, domnule ministru, retragerea din concurs „pe motive personale” a celor 28 de candidați, care nu au obținut peste 7, la testul grilă, iar apoi erați foarte mirat de molima ce bântuie prin minister și îi lovește pe candidați? Știați că retragerea din concurs s-a realizat prin instigare la fals și uz de fals?
Mai mult decât atât, cei care n-au reușit să obțină notă de trecere la testul grilă și s-au retras „pe motive personale” au fost numiți, în zilele următoare, în comisiile de concurs, pentru a evalua alți candidați? Vi se pare normal și mai ales moral acest lucru?
De asemenea, tot referitor la proba B – testul grilă, prin OM. Nr.3169/2015 s-a modificat punctajul itemilor, din testul grilă, fără însă a se specifica, în metodologie, că pot fi acordate punctaje parțiale. Cine și pe ce bază legală a decis acordarea acestor punctaje, mai ales că variantele nu au fost evaluate cu punctaje egale (0,25 o variantă corectă, 0,55 două variante corecte și 0,85 trei variante corecte). De ce și pentru ce interese, testele grilă nu au fost corectate la vedere în prezența candidatului? Oare nu așa se procedează într-un concurs corect și transparent? S-a ignorat faptul că suntem dascăli și știm ce înseamnă o evaluare corectă.
Cât de moral și corect vi se pare, domnule ministru, ca în comisia de concurs să fie numiți, în primele zile, inspectori școlari generali care, în ultimele zile ale concursului, au fost și ei concurenți, după ce s-au familiarizat cu itemii pentru proba scrisă? Nu reprezintă aceasta o discriminare în sensul favorizării unor candidați?
Pentru proba B – testul grilă, timpul alocat conform metodologiei era de 30 de minute. Considerați, domnule ministru, că timpul de lucru este același și obligatoriu pentru toți candidații sau este un timp acordat preferențial în funcție de apartenența politică a acestora? Când este, din punctul dumneavoastră de vedere, un abuz din partea comisiei de concurs? Atunci când se admite depășirea timpului regulamentar de 30 de minute sau atunci când în astfel de situații candidații sunt eliminați din concurs?
Cum vă explicați, domnule ministru, că noi, cei respinși, am fost admiși la testul grilă (proba cunoștințelor), am fost subevaluați la CV și, culmea, subevaluați/respinși la proba interviului prin evaluarea, după bunul plac și „așa cum trebuia” de către comisia de concurs.
Cunoașteți, domnule ministru, că atitudinea membrilor comisiei de concurs, în timpul interviului, în mod special cea a președintelui (care nu a fost prezent tot timpul în sală) a fost una tendențioasă și de intimidare a unor candidați, folosindu-se expresii nedemne pentru funcția pe care o reprezintă la nivel ministerial: „Sunt comunist, iar pentru mine învățământul de dinainte de ”89 a fost unul adevărat. Lăsați-mă cu standardele europene!” În condițiile în care unii candidați vorbesc de standarde europene, indicatori de performanță, domnul președinte afirmă: „Aveți un limbaj de lemn”. Ca să nu mai amintim o altă afirmație făcută senin de această persoană considerată „specialist” din fruntea Educației, și anume aceea că dansul personal nu crede că ar putea rezolva de nota 7 itemii de la proba scrisă! E clar că acest domn nu corespunde funcției pe care o ocupă și că nu avea ce căuta într-o astfel de comisie, fiind depășit de ceea ce înseamnă cunoștințe și limbaj de management educațional.
Cele mai sus menționate sunt abuzuri și ilegalități pe care, în calitate de candidați la concursul pentru funcția de inspector școlar general, le-am simțit și le-am văzut manifestându-se, blocându-ne accesul cinstit spre funcția de inspector școlar general, celor care am îndrăznit să participăm la acest concurs, neavând carnetul partidului aflat la putere, dar având competențele și profesionalismul necesare, pentru o astfel de funcție, într-un grad mult mai înalt decât contracandidații noștri, declarați abuziv, „câștigători”. Este sfidător ceea ce s-a întâmplat, iar sfidarea este în principal la adresa sistemului de educație pe care, afirmați că doriți să-l reformați. Oare cu astfel de metode și cu astfel de oameni veți asigura succesul? V-ați discreditat, domnule ministru, pentru că din fericire, la nivelul județului, cadrele didactice ne cunosc prestația și activitatea, știind să facă diferența între candidați, iar prin rezultatul concursului ați demonstrat că tot ce contează într-o astfel de „competiție” este culoarea politică. Au fost martori la această șaradă și liderii sindicatelor reprezentative din județele noastre, care pot confirma tot ceea ce s-a întâmplat, desigur cu excepția celor care sunt afiliați partidului aflat la putere.
Credem că nu veți accepta, ca printr-un concurs incorect, care sfidează legi, metodologii și oameni, să continue influența politicului și a intereselor oculte în sistemul de educație. Sistemul de educație nu are culoare politică, iar calitatea educației este dependentă de profesionalismul și competența celor care conduc și iau decizii în sistem.
La toate problemele sesizate, la întrebările pe care vi le-am adresat, stau mărturie documentele comisiei de concurs și înregistrările audio-video, iar rezolvarea este una singură, domnule ministru: anularea concursului și, în consecință, sancționarea celor vinovați.
Suntem convinși că puteți fi garantul promovării profesionale pe baze legale, corecte și echidistante și nu pe criterii ce țin de sfidarea legii și a bunului-simț și că aveți tot interesul și preocuparea ca în mandatul dumneavoastră incompetența să fie dată deoparte.
Puteți încerca măcar!
Candidații cărora sistemul patronat de dumneavoastră le-a luat în mod nedrept și abuziv șansa de a deveni inspectori școlari generali:
Prof. dr. Nadia RAȚĂ – Mureș
Prof. dr. Daniel BOTEZATU- Botoșani
Prof. Elena IGNAT – Alba
Prof. Marius GONDOR – Arad
Prof. Luminița PREDA – Dâmbovița
Prof. Ionela VOICU – Buzău
Dar el cum a luat postul de inspector scolar cand era PDL la putere? Memorie scurta?
Singura calitate de care ai nevoie pentru a reuşi: putere mentală. Asta scrie celebrul Bob Proctor în cartea ”Te-ai născut bogat”. Căutăm urgent colaboratori part-time care vor să câştige bani în timpul liber, într-un proiect unic la nivel mondial. Oferim contract de comision. Pentru mai multe detalii va steptam la email: mihaicristea625@gmail.com